„Hrană Pozitivă”, cartea românească de bucate vegane, locale, lente și fără risipă

„Hrană Pozitivă” este o carte de bucate realizată de bucătari români. Conține 51 de rețete vegane, făcute din ingrediente locale, dar și sfaturi anti-risipă și desene ce pot fi colorate. Printre rețete se numără paté de leurdă cu nuci, burger cu sfeclă roșie și cornulețe cu borș.

În 2013, Asociației Mai bine din Iași a deschis unul dintre cele mai sustenabile bistro-uri din România, Centrul Urban de Inițiative Bune (CUIB). Astfel, în urma interacțiunii cu mii de beneficiari, de clienți și cu comunitatea formată, a observării evoluției tiparelor de consum și a înțelegerii mai profunde a influențelor reciproce, asociația a identificat mai multe alegeri sustenabile. Le-a inclus sub sintagma „hrană pozitivă”, care este și titlul cărții de bucate.

Aceasta este structurată în șase capitole cu 51 de rețete de bucate sănătoase, gustoase și prietenoase cu mediul și un capitol dedicat principiilor hranei pozitive.

„Încercăm să demonstrăm în această carte că putem avea bucate sănătoase și gustoase, dar și prietenoase cu mediul și cu animalele, gătite nu doar din ingrediente vegetale, ci și locale, eliminându-le pe cele exotice”, explică autorii în carte.

Bucătarii care au contribuit la realizarea cărții sunt de la Cuib, Vegan în România, Vegan Peek, Convivia și Mai Bine. Ilustrațiile care pot fi colorate au fost făcute de Dana Elena Tanasă. Cartea se găsește deocamdată se găsește doar la Cuib, în Iași, și va fi publicată în curând online.

„Evitarea și reducerea risipei este la îndemâna oricui prin alegeri simple și o grijă sporită asupra (cu) ce, cum și când cumpărăm, gătim, ne hrănim. Dincolo de sfaturile cheie de a cumpăra pe baza unei liste de cumpărături ingredientele și cantitățile de care ai nevoie și de a evita ambalajele inutile, luând cu tine săculeți reutilizabili pentru legume, sacoșe de pânză și alte recipiente necesare pentru produsele vrac, mare parte din demersurile anti risipă pot fi făcute în bucătărie. Așa cum transmitem și pe parcursul rețetelor, putem adăuga sau înlocui cât mai ușor și relaxat ingredientele atunci când gătim, spre a le prioritiza, de fiecare dată, pe cele pe care dacă nu le-am include, ar risca să fie aruncare la coș”, mai scriu autorii.

În România, situată pe locul 9 în UE în ce privește risipa alimentară, intrând în categoria țărilor risipitoare, aproximativ o treime din toate produsele alimentare ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil. Circa 50% din toată risipa alimentară se produce acasă, de către consumatorii individuali din orașe.

La noi în țară, unde cinci milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei, mâncarea irosită sau aruncată este de 130 kg pe an pe cap de locuitor, adică aproximativ 6.000 de tone pe zi. Cu mâncarea irosită într-un an în România, se poate hrăni populația orașului Cluj-Napoca timp de 20 de ani.

surs: green-report.ro