Înalta Curte de Casație și Justiție decide soarta alegerilor prezidențiale după anularea primului tur

Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu privind reluarea turului doi al alegerilor

București, 25 februarie 2025 – Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe astăzi asupra recursului depus de Călin Georgescu, candidatul suveranist care contestă anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și solicită organizarea turului doi între el și Elena Lasconi, candidatul clasat pe locul doi.

Decizia vine după ce Curtea de Apel București a respins, pe 18 decembrie 2024, o cerere similară formulată de Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), în numele lui Georgescu. Instanța a motivat că demersul ar reprezenta „un precedent de o gravitate extremă” și urmărește „denaturarea adevărului”.

De ce s-a ajuns la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale?

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat pe 24 noiembrie 2024, iar rezultatele oficiale l-au plasat pe Călin Georgescu pe primul loc, cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi (19,17%) și Marcel Ciolacu (19,14%).

Cu toate acestea, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele scrutinului, invocând încălcarea legislației electorale privind finanțarea campaniei.

CCR a argumentat că declarațiile financiare ale lui Călin Georgescu, care indicau un buget de 0 lei pentru campanie, contraziceau informațiile din notele informative ale autorităților. Aceste discrepanțe au ridicat suspiciuni privind finanțarea netransparentă a campaniei sale, ceea ce a dus la decizia de anulare a alegerilor și organizarea unui nou scrutin în luna mai 2025.

Decizia Curții de Apel București și recursul lui Călin Georgescu

După decizia CCR, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a depus o contestație la Curtea de Apel București în numele lui Călin Georgescu, cerând organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale.

Instanța a respins cererea, argumentând că:

• „Afirmația reclamantei (…) constituie un precedent de o gravitate extremă, care (…) urmărește denaturarea adevărului.”

• „Notele de informare ce fac obiectul acțiunii reprezintă acte care vizează colaborarea inerentă și obligatorie între instituțiile statului.”

În plus, instanța a stabilit că informațiile prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de către serviciile de informații și de apărare nu constituie acte administrative care pot fi contestate în instanță. Aceste documente erau destinate doar informării beneficiarilor legali și nu aveau putere juridică.

În urma acestei decizii, Călin Georgescu a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să judece cazul astăzi, 25 februarie 2025.

Confuzia generată de numele avocatului

Acțiunea depusă la Curtea de Apel București a fost formulată de Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), fiind reprezentată de avocatul Cătălin Georgescu. Coincidența de nume între acesta și candidatul Călin Georgescu a generat confuzii în presă și în spațiul public, însă instanța a clarificat că este vorba despre două persoane diferite.

Avocatul Cătălin Georgescu este cunoscut pentru implicarea sa în procese de impact constituțional, fiind cel care, în 2016, a ridicat excepția de neconstituționalitate ce a dus la excluderea SRI din dosarele penale.

Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza recursul depus de Călin Georgescu. Dacă instanța supremă admite solicitarea, ar putea impune organizarea unui tur doi între Călin Georgescu și Elena Lasconi. În caz contrar, decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor și organizarea unui nou scrutin în mai 2025 va rămâne definitivă.

Rămâne de văzut dacă Înalta Curte va reconsidera validitatea primului tur al alegerilor prezidențiale sau dacă România va intra în cursa electorală pentru noi alegeri generale.