Lejera victorie a lui Volodimir Zelenski, 41 de ani, este o pilulă amară pentru Petro Poroșenko, cel care a încercat să aducă sub stindardul țării ucrainenii prezentându-se ca ultimul bastion în fața agresiunii rusești și un ocrotitor al identății naționale.
În fața suporterilor emoționați, Zelenski a promis duminică seară că nu îi va dezamăgi: ”Oficial, nu sunt încă președinte, dar, ca cetățean al Ucrainei, pot spune tuturor țărilor din fosta Uniune Sovietică să ne ia exemplul: Orice este posibil!”.
Noul președinte a fost felicitat de șeful Consiliului European, Donald Tusk, de liderul de la Casa Albă, Donald Trump, de președintele francez Emmanuel Macron și de ministrul de externe britanic, Jeremy Hunt. ”Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de restabilire a integrității teritoriale și combatere a agresiunii rusești”, a spus Trump.
Zelenskiy, a cărui victorie se înscrie în tiparul unor personaje anti-sistem care repurtează victorii politice în Europa, dar și în alte părți ale lumii, a promis să pună capăt războiului din regiunea Donbas și să eradicheze corupția în această țară disperată din cauza prețurilor mari și a scăderii nivelului de trai.
Dar el a fost evaziv în privința planurilor pe care le are pentru a ajunge la aceste rezultate, iar investitorii au nevoie de asigurări că va accelera reformele necesare pentru atragerea de investiții străine și pentru a menține țara în programul FMI.
”Din cauză că incertitudinea este totală în privința politicilor economice ale persoanei care va deveni președinte, noi pur și simplu nu știm ce se va întâmpla, iar asta îngrijorează comunitatea financiară. Trebuie să vedem care vor fi primele decizii și primele numiri în funcții. Probabil că nu vom înțelege cât de mari sunt riscurile mai devreme de luna iunie. Este posibil și să nu se schimbe nimic”, spune Serhiy Fursa, bancher de investiții la Dragon Capital din Kiev.
Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia vor urmări îndeaproape deciziile de politică externă pentru a vedea cum – sau dacă – va încerca să pună capăt războiului contra separatiștilor pro-ruși în care au murit circa 13.000 de oameni. Zelenski a declarat ieri că intenționează să continue negocierile sprijinite de UE cu Rusia în privința acordului de pace ce nu prea a fost implementat până acum și că va încerca să-i elibereze pe ucrainenii reținuți de Rusia, printre care sunt și 24 de marinari ajunși pe mâna Moscovei în incidentul de anul trecut din Marea Azov..
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zacharova, a declarat că Ucraina are acum șansa de a se ”reseta” și de a uni poporul.
Zelenski a promis că va ține Ucraina pe un traseu pro-occidental, dar nu a părut la fel de convingător ca Poroșenko în privința planurilor acestei țări cu 42 de milioane de locuitori de a ajunge, într-o bună zi, în UE și în NATO.
Poroșenko a spus, pe rețele sociale, că victoria lui Zelenski este sărbătorită la Kremlin: ”Ei sunt convinși că, având un nou președinte fără experiență, Ucraina va putea fi adusă rapid înapoi în sfera de influență a Rusiei”.
Criticii lui Zelenski îl acuză că are o relație nesănătos de apropiată cu puternicul oligarh Ihor Kolomoisky, a cărui televiziune difuzează emisiunile sale de comedie.
Unul dintre testele cele mai importante va fi soarta PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina, naționalizată în 2016. Guvernul i-a luat-o lui Kolomoisky în timpul unei campanii de curățare a sistemului bancar, sprijinită de FMI, Fondul sprijinind Ucraina cu un program de 3,9 miliarde de dolari.
Dar soarta PrivatBank este incertă după ce un tribunal din Kieva decis, cu câteva zile înainte de alegeri, că schimbarea proprietarului băncii a fost ilegal. Hotărârea a fost primită cu bucurie de Kolomoisky, dar a zguduit banca centrală, care a anunțat că va face apel.
Zelenski a spus de mai multe ori că nu va încerca să îi restituie banca lui Kolomoisky dacă va fi ales și nici nu-l va ajuta să câștige despăgubiri după naționalizare.
FMI va fi cu ochii pe Zelenski pentru a vedea dacă va permite prețurilor la gaz să crească la nivelul pieței, aceasta fiind o cerință a Fondului cu cu efecte politice despre care noul președinte s-a exprimat doar în mod evaziv.
