Infrastructura feroviară din România: bani există, progresul lipsește

În ciuda miliardelor de euro disponibili prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a promisiunilor politice de modernizare a infrastructurii, transportul feroviar din România rămâne în urmă, afectat de șantiere întârziate, blocaje administrative și lipsa unei viziuni strategice.

În timp ce rețeaua rutieră beneficiază de investiții susținute, câmpurile de șine ruginite și trenurile anulate devin o realitate cotidiană pentru pasageri și operatorii de transport de marfă. O analiză recentă realizată de Asociația Pro Infrastructură (API) confirmă că absorbția fondurilor europene pentru modernizarea căilor ferate este extrem de lentă, iar consecințele se resimt la nivel național.

Miliarde de euro disponibili, dar fără rezultate vizibile

Conform datelor oficiale, România are alocate peste 3,9 miliarde de euro prin PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

📌 În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că 90% din contractele feroviare finanțabile prin PNRR au fost semnate.

📌 În 2025, API arată că, din cei 10.000 de kilometri de cale ferată funcțională, modernizările vizează doar porțiuni infime.

📌 Deși s-au lansat proiecte, implementarea este extrem de lentă, iar călătorii nu beneficiază de îmbunătățiri reale.

Scădere alarmantă a transportului feroviar

🔻 Transportul feroviar de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, conform API.

🔻 Transportul feroviar de marfă a scăzut cu 11%, ridicând semne de întrebare asupra viabilității pe termen lung a acestui sector.

API avertizează că, în acest ritm, în câteva decenii, transportul feroviar de pasageri în România ar putea dispărea complet.

Anulări masive de trenuri și lipsa de transparență a CFR Călători

În ianuarie 2025, CFR Călători a anulat peste 240 de trenuri, fără o informare prealabilă a publicului. Printre rutele afectate s-a numărat și București-Giurgiu, reintrodusă în 2023 după o investiție de peste 100 de milioane de euro.

🎤 Declarația directorului CFR Călători, Traian Preoteasa (3 februarie 2025):

📌 „Compania nu va mai fi pe pierdere. La prima strigare, pe luna ianuarie, cheltuielile s-au redus cu 25-30 de milioane de lei.”

Sindicaliștii susțin însă că anularea trenurilor a fost determinată de:

🔻 Lipsa de personal calificat, care împiedică operarea normală a rutelor.

🔻 Refuzul CFR de a plăti ore suplimentare mecanicilor de locomotivă, care aveau venituri medii de 22.000 – 30.000 de lei brut lunar.

Proiectele de modernizare: întârzieri cronice și blocaje birocratice

Dacă pe infrastructura rutieră se înregistrează progrese constante, la CFR, majoritatea proiectelor de modernizare au întârzieri de 8-10 ani.

🔹 Simeria-Km 614: progres de doar 5-8% în 2024, ritm menținut și în 2025.

🔹 Apața-Cața: deși înregistrează un progres lunar de 2%, întârzierea este atât de mare încât a pierdut finanțarea europeană prin CEF.

🔹 Tunelurile de pe acest tronson au fost lansate cu 2-3 ani întârziere, iar trei dintre ele sunt încă blocate.

Un alt exemplu de lipsă de eficiență administrativă este tronsonul Brașov-Curtici, unde proiectele de modernizare avansează cu doar 5-8% pe an, ceea ce înseamnă că finalizarea acestora ar putea dura până la un deceniu.

Birocrația blochează modernizarea căilor ferate

Problemele infrastructurii feroviare nu sunt doar tehnice, ci și administrative.

📌 Un exemplu elocvent:

🔹 Scoaterea unor terenuri din fondul forestier lângă tunelul Bătuța – procedură care a durat 5 ani.

🔹 La situl arheologic Micia, lucrările au fost blocate timp de 6 ani și jumătate.

🔹 În Vărădia, proiectele au fost suspendate timp de peste 7 ani, din cauza avizelor.

🔹 Mutarea unei linii de înaltă tensiune în Mintia – proces care a trenat timp de șase-șapte ani.

Trenurile noi promise de autorități întârzie să apară

🔻 În 2016, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a lansat primele licitații pentru trenuri noi.

🔻 În 2024, doar două rame electrice au fost livrate din sutele necesare.

🔻 Din cele 37 de garnituri Alstom Coradia comandate, doar una a ajuns în România și a avut probleme tehnice încă din primele zile de utilizare.

🔻 Locomotivele reconstruite prin PNRR sunt blocate în proceduri administrative, iar achiziția altor trenuri nu are un termen clar de finalizare.

Va reuși România să finalizeze proiectele PNRR la timp?

📌 Termenul limită pentru implementarea proiectelor PNRR este 2026, însă API estimează că multe dintre ele nu vor fi finalizate la timp.

📌 Dacă ritmul actual se menține, primele trenuri care vor circula pe căi ferate modernizate ar putea deveni realitate abia după 2028-2030.

📣 Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, avertizează:

🔹 „Dacă acum nu facem investițiile necesare, vom ajunge într-o situație în care vom dori să modernizăm, dar nu vom mai avea finanțare.”

Un viitor incert pentru căile ferate din România

În timp ce alte țări din Europa investesc masiv în transportul feroviar, România își sabotează propriul viitor prin lipsă de viziune, blocaje birocratice și implementare deficitară a proiectelor esențiale.

✅ Bani există – dar nu sunt folosiți eficient.

✅ Proiectele sunt aprobate – dar nu sunt implementate la timp.

✅ Transportul feroviar ar putea fi o soluție viabilă – dar trenurile întârziate, anulate și infrastructura deficitară îl fac din ce în ce mai puțin atractiv.

Dacă nu se iau măsuri rapide, transportul feroviar din România riscă să devină o relicvă a trecutului, în timp ce alte țări europene avansează spre trenuri de mare viteză și infrastructuri moderne.