Jurnalistul Teofil Octavian Cepraga s-a stins din viață

Și-a început cariera în urmă cu mai bine de cinci decenii, la ziarul România Liberă, iar apoi activitatea sa se extinde la Radioteleviziunea Română.

Începând cu 1970, parcurge toate etapele pentru până la obținerea funcției de realizator și producător de emisiuni- el fiind, pe rând, reporter, redactor, redactor de rubrică, dar și prezentator la Radio matinal sau al Emisiunii “De la 1 la 3”.

Între 1992 – 1996 , Teofil Octavian Cepraga este redactor-șef adjunct, Secretar general de redacție și realizator la Departamentul de emisiuni informative al TVR. Din 1997, produce mai multe emisiuni, fiind implicat în realizarea și unor documentare valoroase.

Ca realizator, a produs numeroase emisiuni printre care amintim “Ofertă specială”, “Zona pașilor pierduți”, “Românii de pretutindeni”, ”Misterele Indoneziei”- 5 episoade, pentru TVRi. În anul 2000, devine realizatorul emisiunii “Matinal” (TVR 1) până în 2003, apoi creează emisiunea “Amfitrion Diplomatic” transmisă de TVR 2. În 2005, realizează ediții în cadrul proiectului “Ne vedem la TVR”. Urmează perioada în care a realizat o rubrică la emisiunea de divertisment “Stele de 5 stele”, iar din 2007 a fost realizator de rubrică la emisiunea divertisment “O dată în viață”.

Activitatea sa, de-a lungul timpului, a fost răsplătită cu diplome și premii primite din partea instituțiilor cu care a colaborat – Banca Națională a României, Asociația Filateliștilor din România, Crucea Roșie, C.O.R., Centrul pentru Drepturile Omului, din partea Ambasadei Peru, din partea Președintelui României, Emil Constantinescu, pentru „corectitudinea și înaltul profesionalism cu care ați realizat informarea opiniei publice”, din partea Societații Academice Titu Maiorescu, Premiul Virgil Tatomir, pentru publicistică. În anul 2012, a fost distins cu Ordinul Ziariștilor clasa I pentru excelență în emisiunile de actualități, iar din partea Societații Române de Televiziune, la 45 ani de la inființare, cu diploma de recunoștință pentru că, datorită lui, „micul nostru ecran a fost, de multe ori mai mare”.