Kelemen Hunor cere echitate și bun-simț în reforma pensiilor și salarizării bugetare: „Nu poți ieși la pensie la 48 de ani cu venituri mai mari decât în activitate”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a lansat luni seară un apel ferm pentru reformarea sistemului de pensii și a salarizării bugetare, atrăgând atenția asupra unor dezechilibre și privilegii care, în opinia sa, afectează atât echitatea socială, cât și sustenabilitatea bugetului național. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Digi 24 și au vizat mai ales necesitatea unei noi legi a salarizării, eliminarea unor sporuri nejustificate și ajustarea vârstei de pensionare pentru anumite categorii.
„Ieșirea la pensie la 48 de ani e o anomalie”
Kelemen Hunor a subliniat că actualul sistem de pensii permite unor categorii profesionale să se retragă din activitate la vârste inacceptabil de mici, în condițiile în care statul a investit în formarea lor, iar experiența și competențele lor sunt la apogeu.
„Trebuie să ai şi un pic de bun simţ şi cu vârsta de pensionare. Pleci la 48, la 50 de ani, ieşi la pensie când ai şi experienţa de viaţă, ai şi studiile şi cunoştinţele necesare. Iar pensia de multe ori depăşeşte salariul din perioada activităţii, fiindcă se calculează pe ultimele luni, cu toate sporurile posibile”, a declarat liderul UDMR.
Acesta a făcut apel la o creștere treptată a vârstei de pensionare, cel puțin până la 65 de ani, inclusiv pentru unele profesii care astăzi beneficiază de regimuri speciale. A adăugat că, deși anumite funcții în domeniul militar sau al intervențiilor în forță implică uzură fizică, nimic nu împiedică trecerea la activități administrative după o anumită vârstă.
Sporuri controversate: antenă, confidențialitate și alte „moșteniri” birocratice
În ceea ce privește veniturile bugetarilor, Kelemen Hunor a punctat necesitatea revizuirii întregii arhitecturi a sporurilor și stimulentelor, care, în opinia sa, s-au acumulat haotic și nedrept.
„Sporul de antenă? Lucrăm toți la calculator, şi copilul la școală. Sporul de confidențialitate? Dacă ai acces la date confidențiale, asta nu înseamnă că trebuie să fii plătit în plus pentru a păstra secretul de serviciu”, a explicat președintele UDMR.
El a sugerat că aceste beneficii trebuie eliminate sau drastic limitate, mai ales în contextul unei reforme a salarizării care să aducă mai multă transparență și coerență între diverse instituții și autorități.
Reforma salarială – o prioritate post-electorală
Kelemen Hunor a admis că o nouă lege a salarizării nu este fezabilă în 2025, dar a subliniat că până la finalul actualului ciclu electoral trebuie adoptată o variantă nouă, în acord și cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Avem nevoie de o nouă lege a salarizării. Foarte mulți au introdus în salariul de bază toate sporurile, de aceea există diferențe uriașe între ministere, între autorități. La nivel local, mai ales la consiliile județene, sunt discrepanțe enorme la cheltuieli pe cap de locuitor – de la 86.000 de lei până la 700.000 – ceea ce este inacceptabil”, a afirmat el.
Concluzie: Reforma nu e despre PNRR, e despre viitorul României
În încheiere, liderul UDMR a subliniat că aceste măsuri nu trebuie adoptate doar pentru a satisface cerințele Bruxelles-ului, ci pentru a construi un stat mai eficient, echitabil și sustenabil.
„Facem aceste reforme pentru noi, nu pentru PNRR. Este nevoie de echilibru, de bun simț și de respect față de contribuabili”, a spus Kelemen Hunor.
Declarațiile sale prefigurează un subiect fierbinte pe agenda guvernamentală, cu implicații majore în anii electorali ce urmează și într-un context economic tot mai fragil pentru România.
