LA FOLLIA – Promisiunea unei „nebunii”muzicale

Un eveniment muzical de excepție – LA FOLLIA – încheie ediția 2024 a stagiunii bucureștene de muzică veche cu promisiunea unei „nebunii” musicale și a unui minunatul univers sonor creat în jurul foliei.

Spectacolul este prezentat Joi, 11 Iulie 2024, de la ora 19, în elegantul spațiu al Palatului Bragadiru, de către ansamblul de muzică barocă SEMPRE, una din cele mai vivante grupări muzicale ale României.

Pentru bilete: https://tinyurl.com/Foliadeiulie

LA FOLLIA este o călătorie muzicală ce propune un rafinat melanj al sonorităților baroce italiene, franceze, germane, britanice și un repertoriu ce traversează Europa secolelor XV, XVII și XVIII. Iar punctul de plecare al acestei călătorii îl constituie simplitatea și naturalețea Foliei.

Numele foliei face referire la modul frenetic în care țăranii se învârteau și dansau pe această muzică. În lucrarea „Tesoro de la lengua castellana” publicată în anul 1611, Sebastian de Covarrubias descrie Folia ca pe „un dans atât de rapid şi zgomotos, încât la finalul lui dansatorii păreau ca fiind scoşi din minţi”. Așa se face că termeni precum „nebun” sau „scos din minți” sunt folosiți atunci când se dorește traducerea foliei. Aceasta era acompaniată (pe lângă instrumentele uzuale ale epocii) şi de alte instrumente de percuţie, cum ar fi „sonajas” şi „pandero” (instrumente din familia tamburinelor).

Acest fenomen muzical al foliei are o istorie îndelungată. Acordurile sale distincte au apărut mai întâi în muzica populară portugheză de la sfârșitul secolului al XV-lea devenind rapid un dans foarte răspândit în Portugalia acelei epoci. Mai apoi, termenul poate fi întâlnit în mediile muzicale culte ale acelei perioade, reprezentând un gen muzical abordat nu doar în spectacole populare ci și la Curtea Regală portugheză.

Folia a constituit o inepuizabilă sursă de inspirație pentru zeci, poate sute de compozitori, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Astfel, aceasta a inspirat de-a lungul istoriei nenumărați compozitori din aproape toate epocile muzicale. Lui Corelli, Vivaldi, Bach, Couperin sau Marais li s-au alăturat, mai târziu, nume precum Beethoven, Brahms, Berlioz, Liszt sau Rachmaninov, care au inclus în lucrările lor această structură melodică cu nesfârșite posibilități în arta improvizației.

Ar putea fi considerată „La Folia” cea mai longevivă melodie din istorie? Probabil că da, fără teama de a greși. Se poate pune întrebarea: ce a contribuit la succesul ei, cum a devenit rapid atât de populară? Farmecul basului ostinat, virtuozitatea, dinamica, expresivitatea, schimbările de tempo și caracter au avut, probabil, o contribuție însemnată.

            PROGRAM

Anonim (cca. 1490)  – „Rodrigo Martinez” (Folia)

Georg Friedrich Haendel (1685 – 1759): Sarabande în re minor „La Follia”

Archangello Corelli (1653 – 1713): Sonata „La Follia” – vioară, basso continuo, op. 5, Nr. 12

Pietro Antonio Locatelli (1695 – 1764): Triosonata în la major, op. 8, nr. 7 – două viori, basso continuo

1. Ph. Em. Bach (1714 – 1788): „12 Variations auf die Folie d’Espagne”, Wq 118 / 9, [270]

Giuseppe Antonio Brescianello (1690 – 1758): Triosonata în si minor – două viori, basso continuo

Antonio Vivaldi (1768 – 1741) aria „Vedro con mio diletto” (din opera „Il Giustino”, RV 717)

Antonio Vivaldi (1768 – 1741): Triosonata „La Follia” – două viori, basso continuo

Johann Sebastian Bach (1685 – 1750): aria „Unser Trefflicher …” (pe tema Foliei) din Cantata BWV 212 („Cantata Țăranilor”)

INTERPRETEAZĂ

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE:

• Rafael Butaru, Mircea Grigore Lazăr (viori baroce),

• Cristina Vasilache (soprană, percuții),

• Zsombor Lázár – violoncel baroc

• Filip Zsombor (arhilăută, chitară barocă)

• Raluca Enea (clavecin, conducere muzicală).

SEMPRE

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE a fost fondat în anul 2020 de clavecinista Raluca Enea și reunește muzicieni specializați în interpretarea muzicii vechi. Repertoriul abordat este, în principal, cel al Barocului muzical de secol XVIII dar programele de concert abordează și piese aparținând sec. al XVII-lea sau lucrări din perioada premergătoare Clasicismului muzical. Preocupările membrilor ansamblului se referă la autenticitatea interpretării (atât din perspectiva stilisticii muzicale cât și din cea a instrumentelor utilizate – copii după originale istorice) și la cercetarea muzicologică minuțioasă, aspecte ce permit abordarea unor concepte repertoriale originale. Muzicienii ce formează ansamblul s-au specializat în domeniul muzicii vechi, prin intermediul unor cicluri de master, studii de licență sau cursuri de măiestrie, în cadrul unor instituții de prestigiu din Europa și au o activitate de peste 20 de ani în domeniul interpretării muzicii vechi.

Ansamblul SEMPRE are o structură modulară, adaptabilă mai multor tipuri de repertoriu, mergând de la formule camerale de duo sau trio, până la formule extinse, de tip orchestral. Deși înființat de curând, ansamblul are o activitate intensă fiind prezent până acum la cele mai importante evenimente de profil din țară, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul de Muzică Veche București, Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc, etc.

Printre producțiile din ultimii doi ani ale ansamblului se numără: „Sempre Vivaldi”, „Haendel vs Haendel”, „Les Caractères”, „Baroque unknown”, „Sparkling Haendel”, „Bach by night”, „To B or not to B”, „Soli e tutti”, „Sempervivum”, „La notte”. Ansamblul SEMPRE colaborează cu muzicieni importanți din domeniul muzicii baroce precum violonista Mira Glodeanu. Între proiectele următoare ale ansamblului se numără două colaborări cu violonistele Petra Müllejans și Martyna Pastuszka și finalizarea albumului audio de debut.