Lia Savonea, numită la conducerea Înaltei Curți. Un mandat cu miză uriașă și umbrele trecutului

Fostă președintă a CSM, implicată în decizii controversate, Lia Savonea preia, din toamnă, șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ce înseamnă această numire pentru justiția din România.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, luni, 23 iunie 2025, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Votul a fost exprimat cu o majoritate confortabilă: nouă voturi pentru și unul împotrivă. Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursă.

Mandatul său va începe după jumătatea lunii septembrie, atunci când actualul președinte al Instanței Supreme, Corina Corbu, își va încheia oficial atribuțiile.

În cadrul interviului susținut în fața Secției pentru judecători din CSM, Savonea a declarat că „nu candidez pentru o funcție, ci pentru o misiune”, adăugând că „cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate”.

Carieră solidă, dar presărată cu decizii contestate

Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității București (promoția 1996), Lia Savonea și-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 București. A ocupat, în timp, funcții de conducere la Tribunalul București și Curtea de Apel București, unde a fost președinte între 2012 și 2023. În 2023 a fost promovată judecător la Înalta Curte, Secția Penală.

Savonea a fost și membru al CSM, instituție pe care a condus-o în 2019, un an marcat de tensiuni profunde în interiorul sistemului judiciar.

Decizii controversate și scandaluri din trecut

Numirea Liei Savonea în fruntea celei mai înalte instanțe a României nu este lipsită de controverse. Cariera sa a fost marcată de decizii care au stârnit reacții dure în spațiul public:

Condamnare blândă într-un caz de abuz sexual: În 2015, Savonea a condamnat la doar 8 luni cu suspendare un bărbat acuzat că a întreținut relații sexuale cu nepoata sa de 13 ani, considerând că „minora și-ar fi dat consimțământul”. Decizia a provocat revolta opiniei publice și a fost ținta unei petiții semnate de zeci de mii de cetățeni. Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu: A făcut parte din completul care a decis anularea condamnării definitive în cazul Iorgulescu, deschizând calea pentru rejudecare. Decizia a fost percepută ca un act de clemență în favoarea unui inculpat influent. Anularea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”: Savonea a fost asociată cu invalidarea rechizitoriului în cazul Ion Iliescu, dosar de importanță istorică majoră, fapt ce a alimentat acuzațiile de politizare a justiției. Acuzații privind influențarea justiției: Pe durata mandatului la CSM, mai mulți magistrați au acuzat-o că ar fi întreținut o atmosferă de presiune și intimidare în Consiliu, fiind percepută ca lider informal al unui „grup anti-reformist”. Prescrierea în dosare grele: Sub conducerea sa la Curtea de Apel București, mai multe dosare grele au fost afectate de prescriere sau au primit decizii controversate, inclusiv în cazuri privind fraude cu fonduri europene sau infracțiuni economice. Etichetată drept apropiată de PSD: În perioada modificărilor legislative din 2017–2019, Savonea a fost percepută ca susținătoare a inițiativelor PSD și a fost criticată pentru pozițiile dure împotriva magistraților care susțineau reforme.

Ce urmează pentru Înalta Curte?

Mandatul Liei Savonea la șefia ÎCCJ vine într-un moment în care justiția română are nevoie acută de stabilitate, transparență și credibilitate. Cu o carieră impresionantă, dar umbrită de decizii discutabile, noul președinte al Instanței Supreme va trebui să navigheze printre așteptările contradictorii ale sistemului și societății.

Pe de o parte, există temeri legate de o posibilă întoarcere la practici opace și relații de influență. Pe de altă parte, susținătorii Liei Savonea speră într-o consolidare a coerenței instituționale și într-o disciplină judiciară mai fermă.

Printre principalele provocări ale mandatului se vor număra:

Gestionarea dosarelor de importanță națională; Relația cu CSM și cu noile generații de magistrați; Aplicarea deciziilor CEDO și CCR; Combaterea percepției de politizare a justiției.

Un mandat sub lupa opiniei publice

Cu o legitimitate formală solidă, dar cu o imagine controversată, Lia Savonea va trebui să dovedească nu doar competență juridică, ci și capacitate de reconstrucție morală a încrederii în Justiție. Într-un sistem tensionat și adesea discreditat, fiecare decizie a sa va fi privită cu maximă atenție.

Pentru justiția română, numirea Liei Savonea reprezintă o cotitură: fie spre o epocă a consolidării instituționale, fie spre o reconfirmare a criticilor privind stagnarea și influențele din sistem.

Totul depinde de cum va reuși să transforme „misiunea asumată” într-un mandat de încredere.