Microplasticul se găsește în cantități mult mai mari în terenurile agricole decât în oceane

Oamenii de știință atrag atenția că microplasticele se găsesc într-o cantitate mult mai mare în terenurile agricole decât în oceane. Iar aceste bucățele de plastic își fac drum către fructele și legumele pe care le consumăm, apoi în corpurile noastre.

O estimare din august 2016 vorbea despre o cantitate de la 107.000 până la 730.000 de tone de microplastice care intrau în terenurile agricole din Statele Unite și din Europa, în fiecare an, comparativ cu cele 93.000 până la 236.000 de tone care intră în oceane în fiecare an.

Microplasticul ajunge în agricultură prin nămolurile de canalizare – prelucrate, sunt folosite ca îngrășăminte-, prin mulci de plastic (folii care împiedică creșterea buruienilor), prin folii de plastic care au rolul de a proteja semințele sau, chiar intenționat, ca îngrășăminte cu eliberare lentă.

Luca Nizzetto, cercetător la Institutul Norvegian pentru Cercetarea Apei, a afirmat că, după ce apa uzată este curățată în instalațiile de tratare, toate microplasticele sunt reținute în nămolul de epurare. Potrivit unei lucrări semnate de acesta, între 125 și 850 de tone de microplastice sunt aruncate anual pe terenurile agricole, prin acest nămol, pentru fiecare milion de oameni. Nizzetto a mai raportat că 50% din nămolul de canalizare este procesat pentru a fi folosit ca îngrășământ atât în Europa, cât și în Statele Unite. Microplasticele pătrund în apele uzate inițial prin rufe, produse de îngrijire personală și scurgeri urbane.

Aceste mici fragmente de plastic au fost sesizate în nămolul de epurare din Statele Unite încă din 1998. Într-o lucrare recentă, din acest an, cercetătorii au estimat că aproape 23.423 de tone de microplastice sunt eliberate anual pe terenurile agricole, prin nămolul de epurare.

Alte studii au arătat că microplasticul are caracteristicile fizice și chimice care au potențialul de a altera densitatea solului, comunitățile microbiene, capacitatea de reținere a apei și alte proprietăți care influențează dezvoltarea plantelor.

Mai mult, oamenii de știință au observat că din terenurile cu microplastic lipsea prezența râmelor, care sunt foarte apreciate în agricultură pentru că ajută în procesele de descompunere, adaugă nutrienți organici în sol și cresc aerarea solului. Totuși, acolo unde concentrația solului atingea 7%, râmele ingerau microplasticul odată cu pământul și îl transportau în diferite straturi de sol. În plus, o lucrare din 2018 atrăgea atenția că apa de ploaie se scurge în apele subterane prin micile tuneluri făcute de râme, ducând astfel cu ea și microplasticele de la suprafață.

Oamenii de știință au observat o rată de mortalitate între 8 și 25% în cazul omizilor care au ingerat microplastic, în funcție de cantitatea pe care au consumat-o.

Într-un studiu realizat în China, cercetătorii au crescut plante în sistem hidroponic, iar în apă au adăugat microplastice. Au descoperit apoi urme ale acestor mici fragmente de plastic în rădăcini, tulpini și frunze.

„Pentru zeci de ani oamenii de știință au crezut că particulele de plastic sunt prea mari pentru a trece de bariera fizică a unui țesut intact al unei plante. Dar noul nostru studiu dezaprobă această presupunere”, a declarat Yongming Luo pentru Environmental Health News.

La începutul acestui an, o echipă de cercetători a anunțat că a găsit microplastice în produse dintr-un supermarket italian, precum morcovi, salată, broccoli, cartofi, mere și pere. Aceștia au transmis că au găsit cele mai mari cantități în mere și cele mai puține, în salată, sugerând că natura perenă a unui pom fructifer a permis microplasticelor să se acumuleze mai mult decât în culturile anuale.

„Dacă microplasticele ajung în legumele noastre, ajung în tot ce mănâncă legume. Ceea ce înseamnă că sunt în carne și lactate”, a mai spus Luo.

Microplasticele au fost găsite anterior în miere, bere și fructe de mare.

Deși nu există studii concrete ale ingerării microplasticelor de către oameni, studiile realizate pe mamifere forțate în laboratoare să ingereze aceste mici fragmente de plastic au arătat că acestea pot trece de pereții celulari, se pot mișca prin corp, se pot acumula în organism și pot avea impact asupra sistemului imunitar.

sursa: green-report.ro