Oficialii israelieni îngrijorați de perspectiva mandatelor de arestare ale Curții Penale Internaționale

Getting your Trinity Audio player ready...

Oficialii israelieni exprimă preocupări crescânde cu privire la posibilitatea ca Curtea Penală Internațională (ICC) să solicite mandate de arestare pentru liderii militari și politici ai țării, suspectați de crime de război. Printre aceștia se numără și prim-ministrul Benjamin Netanyahu.

De trei ani, ICC investighează acțiunile Israelului în teritoriile ocupate și, mai recent, pe cele ale Hamas. Curtea are autoritatea de a inculpa și judeca indivizi pentru cele mai grave infracțiuni sub legea internațională, emițând anterior mandate de arestare pentru lideri precum Vladimir Putin din Rusia, Muammar Gaddafi din Libia și liderul rebel ugandez Joseph Kony.

Netanyahu a evocat posibilitatea includerii liderilor israelieni pe lista celor căutați ca fiind „un scandal de proporții istorice”, acuzând ICC că încearcă să paralizeze capacitatea Israelului de a se apăra. Totuși, faptul că a ales să facă comentarii publice atât de ferme sugerează că un astfel de scenariu este discutat activ în culise.

Deși ICC nu a confirmat afirmațiile israeliene, vizita procurorului șef Karim Khan KC în Israel și în Cisiordania ocupată în luna decembrie a fost văzută ca un semnal clar. Acesta a vizitat locurile atacurilor Hamas în satele israeliene apropiate de gardul Gaza și a întâlnit lideri politici, precum și familiile victimelor palestiniene, condamnând violența suferită de civili de ambele părți și promițând să investigheze.

Atacurile din 7 octombrie, în care combatanți conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și au luat 253 de ostatici, reprezintă „unele dintre cele mai grave crime internaționale care șochează conștiința umanității, crime pntru care ICC a fost creată să le judece”, a spus Khan.

În cazul Israelului, preocupările sale sunt duble. A subliniat obligația de a conduce operațiunile militare în Gaza conform „parametrilor legali clari care guvernează conflictul armat”. Israelul a fost acuzat că nu a protejat suficient civilii în timpul bombardamentelor sale îndelungate, deși insistă că ia toate măsurile necesare pentru a evita victimele.

Israel nu este membru al ICC și afirmă că curtea nu are jurisdicție asupra sa. Cu toate acestea, curtea a decis că, începând cu 2015, are într-adevăr jurisdicție asupra Cisiordaniei, Ierusalimului de Est și Gaza după ce palestinienii au ratificat tratatul fondator al ICC, Statutul de la Roma.

Dacă un mandat de arestare este emis pentru Netanyahu, acesta va fi primul lider al unei democrații occidentale vizat de un astfel de mandat. Israelienii sunt deosebit de preocupați de stigma și izolarea potențială care ar putea să apară.

Fostul ambasador israelian în Statele Unite, Michael Oren, a subliniat că acțiunile ambele părți sunt în atenția ICC, indicând că investigația va include nu doar Forțele de Apărare ale Israelului și liderii politici și militari, dar și Hamas.

Procurorul ICC, Sir Geoffrey Nice KC, a menționat de asemenea că ICC ar putea întâmpina presiuni politice să-și reconsidere deciziile. „Guvernele din întreaga lume, în special cele mari și puternice, sunt acolo pentru a-și proteja interesele țării. Dacă prevăd un proces sau o investigație care ar putea să le aducă prejudicii de reputație și cred că pot interfera cu procesele de judecată sau de investigație pentru a se salva de aceste prejudicii, atunci vor face asta, deoarece acționează în interesul țării lor”, a explicat el.

Decizia finală a ICC și posibilele consecințe practice ale unui mandat împotriva lui Netanyahu, colegilor săi politici sau comandanților militari israelieni ar putea avea implicații semnificative, afectând capacitatea lor de a călători pe scară largă, deoarece națiunile semnatare ale Statutului de la Roma sunt obligate să predea persoanele cu mandate de arestare în curs.