×

Solstițiul de vară: magia celei mai lungi zile din an și începutul verii astronomice

Solstițiul de vară: magia celei mai lungi zile din an și începutul verii astronomice
Getting your Trinity Audio player ready...

Românii vor întâmpina oficial vara astronomică sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, moment în care va avea loc solstițiul de vară. Aceasta este cea mai lungă zi din an, cu o durată a luminii solare de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute. Evenimentul marchează un punct de cotitură în ciclul anual al Pământului și o zi cu puternice semnificații științifice, culturale și spirituale.

De ce „stă” Soarele?

Solstițiul de vară apare în momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui atinge 90°, iar astrul se află la cea mai mare înălțime pe cer din tot anul, culminând la 67° 52′ față de orizont. Numele de „solstițiu” provine din latină („solstitium”), însemnând „Soarele stă”, deoarece în acest moment mișcarea aparentă a Soarelui în raport cu ecuatorul ceresc pare să se oprească.

Acest fenomen are loc datorită înclinației axei Pământului față de planul orbitei (ecliptica), înclinare de 66° 33′, ceea ce face ca, de-a lungul unui an, cele două emisfere să primească cantități diferite de lumină solară. Astfel se explică inegalitatea zilelor și nopților și, în fond, succesiunea anotimpurilor.

Cercul de foc al verii

Din punct de vedere astronomic, Soarele traversează în această perioadă tropicul Racului, cea mai nordică latitudine la care razele sale cad perpendicular. Pentru locuitorii regiunilor nordice, fenomenul se traduce prin „nopțile albe”, în care soarele nu mai apune complet, iar crepusculul durează toată noaptea.

În România, ziua de 21 iunie este nu doar un reper calendaristic, ci și unul cultural profund. De secole, solstițiul este legat de Noaptea de Sânziene, o celebrare populară cu rădăcini precreștine. În tradiția românească, se aprind focuri la răspântii sau pe înălțimi, se trec animalele prin flăcări pentru a fi purificate, iar torțele sunt purtate pe câmpuri pentru alungarea spiritelor rele și a dăunătorilor.

Tot acum se consideră că e una dintre cele mai favorabile perioade pentru organizarea nunților, semn al unui nou început, al abundenței și al comuniunii cu natura.

Dinspre lumină spre întuneric

Deși este momentul maxim al luminii, solstițiul de vară semnalează și începutul descreșterii zilei. De pe 21 iunie încolo, lumina solară va scădea treptat, iar nopțile vor deveni tot mai lungi, proces care se va încheia abia pe 21 decembrie, la solstițiul de iarnă.

În emisfera sudică, fenomenele se desfășoară în oglindă – 21 iunie marchează acolo cea mai scurtă zi a anului, fiind echivalentul solstițiului de iarnă.

O invitație la contemplație

Solstițiul nu este doar un eveniment astronomic, ci și o invitație la reflecție: asupra ritmului naturii, asupra trecerii timpului și a relației noastre cu cosmosul. Într-o lume urbanizată, în care calendarul digital pare să fi înlocuit cel al stelelor, această zi rămâne un memento că, dincolo de tot, Soarele și Pământul continuă dansul lor vechi de miliarde de ani.

Pe 21 iunie, în clipa în care razele primei dimineți ating pământul, ne aflăm în miezul verii cerești, în punctul culminant al luminii. O zi de sărbătoare tăcută, în care natura scrie, din nou, începutul unui capitol solar.


Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Ultimele articole

Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura