Parlamentul European a adoptat Pactul Migrației și Azilului

Miercuri, Parlamentul European (PE) a făcut un pas major în reformarea politicii europene a migrației prin adoptarea unui set complex de măsuri care vizează înăsprirea controalelor la sosirea în Uniunea Europeană (UE) și implementarea unui sistem de solidaritate între statele membre. Această reformă ambițioasă, care a stârnit opoziția atât a extremei drepte, cât și a stângii radicale, marchează un moment cheie în eforturile de a aborda provocările și disensiunile legate de migrație în cadrul UE.

În cadrul unei sesiuni plenare desfășurate la Bruxelles, eurodeputații au votat în favoarea a zece texte care compun „Pactul Migrației și Azilului”, o inițiativă menită să răspundă eficient fluxurilor migratorii și să asigure o distribuție echitabilă a responsabilităților între țările UE. Propunerea inițială a Comisiei Europene din septembrie 2020 vine după un eșec anterior de reformă, urmând criza refugiaților din 2015.

Acest pact, sprijinit în principal de cele trei familii politice europene majore – Partidul Popular European (PPE, dreapta), Socialiștii și Democrații (S&D, centru-stânga) și Renew Europe (centru și liberali) – se confruntă cu opoziția fermă a unei părți semnificative a extremei drepte, a Verzilor, stângii radicale și unor socialiști.

Reforma prevede introducerea unei „filtrări” obligatorii pentru migranții sosiți la frontierele UE, precum și o „procedură la frontieră” pentru solicitările de azil considerate statistic puțin susceptibile de a fi acceptate. Această procedură presupune reținerea solicitanților în centre special amenajate pe durata examinării accelerată a dosarelor lor, cu scopul expulzării rapide a celor respinși.

Criticii reformei, inclusiv aproximativ 161 de organizații pentru apărarea drepturilor omului, au exprimat îngrijorări serioase cu privire la potențialele detenții ale familiilor cu copii și la o posibilă „criminalizare” a exilaților. În ciuda acestor obiecții, comisarul european Ylva Johansson a salutat reforma ca pe un progres semnificativ.

Elementul central al reformei este menținerea regulii conform căreia prima țară de intrare în UE este responsabilă pentru procesarea cererilor de azil, dar cu introducerea unui sistem de solidaritate obligatoriu. Acest sistem prevede ca statele membre să contribuie fie prin relocarea solicitanților de azil, fie printr-o contribuție financiară sau materială către țările afectate de presiuni migratorii mari.

UE se pregătește să pună în aplicare această reformă începând cu 2026 și, în același timp, își intensifică acordurile cu țările de origine și de tranzit ale migranților, în încercarea de a reduce numărul sosirilor la frontieră. Aceste măsuri survin într-un context în care cererile de azil în UE au atins un nivel record din 2016, cu 1,4 milioane de solicitări în 2023, și intrările „neregulate” au crescut la 380.000 în același an.

Cu toate acestea, rămân întrebări privind capacitatea statelor membre de a aplica regulile complexe și birocratice ale pactului, ridicând îndoieli asupra viabilității pe termen lung a acestei reforme ambițioase.