Peste 1000 de judecători și procurori au semnat până acum memoriul ”Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!”
Așa-numitele ”garanții” care însoțesc proiectul legii de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunile din Justiție (SIIJ), conform raportului adoptat de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiționarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârșirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupție, de încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstituţional și scade încrederea publică în actul de justiție, deoarece riscă să fie percepută ca o „garanţie a impunităţii” magistraţilor suspectați de corupție sau ca o ”superimunitate”, conform unui memoriu semnat până acum de peste 1.000 de judecători și procurori.
Semnatarii spun, în memoriul publicat de Revista Forumul Judecătorilor, că au luat act de adoptarea de către Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a raportului privind Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi atrag atenţia asupra că introducerea obligaţiei ca judecătorii şi procurorii să poată fi trimiși în judecată, pentru anumite infracţiuni, în speciale cele de corupție, numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstituţional şi există toate premisele ca această încuviinţare să fie văzută de societate drept o „garanţie a impunităţii magistraţilor” sau ca o ”superimunitate”.
Ce argumente aduc semnatarii:
- „Crearea unui corp de magistrați incoruptibili, onești și profesioniști exclude acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se „bucură”, iar conform art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României, „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”, magistraţii neputând fi situaţi deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, în acest fel se deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale.
- Încuviinţarea prealabilă din partea unui organ administrativ este incompatibilă cu valorile statului de drept, deoarece reprezintă un privilegiu inadmisibil şi un filtru pentru ca magistrații să nu poată fi anchetați penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile. De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare.
- Nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Pentru verificarea legalității rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare.
- Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.
- Mai mult, limitarea încuviinţării prealabile la infracțiunile contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție este inexplicabilă şi se poate crede că scopul este acela de control al anchetelor privind corupţia din magistratură, fiind practic un filtru propus doar pentru magistraţii suspectați de corupţie, care trebuie protejaţi de un organ administrativ, înainte ca o instanţă de judecată independentă să pronunţe o soluţie prin care să constate vinovăţia sau nevinovăţia magistratului anchetat”.
Ei cer parlamentarilor de bună-credință să nu voteze proiectul de lege în forma adoptată de Comisia juridică, iar președintele Camerei Deputaţilor să sesizeze urgent Comisia de la Veneţia și GRECO cu privire la acest proiect legislativ.
„Susținem obiectivul declarat al proiectului de lege, respectiv desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, obiectiv pe care sperăm ca puterea legislativă să îl îndeplinească în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificările operate în comisia juridică a Camerei Deputaților pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, adaugă semnatarii memoriului.
Începând de vineri după-amiză, memoriul a fost semnat de 1.031 de judecători și procurori.
Desființarea controversatei Secții de investigare a infracțiunilor din justiție intră într-adevăr în linie dreaptă, așa cum spunea ministrul Justiției, Stelian Ion, dar va aduce superimunități pentru judecători și procurori. Ei vor putea fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Este unul dintre amendamentele adoptate în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
