PNRR: Legile Justiției pot fi modificate
Comisia Europeană confirmă că jalonul din PNRR privind Legile Justiției nu a fost încă evaluat, deschizând astfel calea pentru modificarea legislației înainte ca România să solicite banii europeni.
Comisia Europeană a transmis vineri că jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență care include Legile Justiției nu a fost introdus în nicio cerere de plată depusă până în prezent de România. Precizarea oficială vine în contradicție cu declarațiile recente ale ministrului Justiției, Radu Marinescu, care susținuse că jalonul este „apreciat ca îndeplinit” și că urmează să fie inclus în cererea de plată numărul patru.
Potrivit Comisiei Europene, evaluarea jaloanelor din PNRR se face exclusiv pe baza documentelor transmise în mod formal de autoritățile naționale, în cadrul cererilor de plată. „Legile Justiției, aferente jalonului patru sute douăzeci și trei din PNRR-ul României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.
Această clarificare schimbă datele problemei în dezbaterea internă privind reforma justiției. În mod concret, faptul că jalonul nu a fost evaluat înseamnă că România are în continuare posibilitatea de a modifica legislația justiției înainte de a trimite cererea de plată către Bruxelles, fără a risca automat pierderea fondurilor europene aferente acestui jalon. Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie în august două mii douăzeci și șase, ceea ce lasă un interval limitat, dar real, pentru eventuale corecții legislative.
Declarația Comisiei contrazice poziția exprimată anterior de ministrul Justiției. Radu Marinescu afirmase că legile sunt deja considerate îndeplinite din perspectiva PNRR și că modificarea lor ar fi dificilă. El a susținut că Ministerul Justiției și-ar fi îndeplinit obligațiile prin adoptarea unui „cadru modern” menit să asigure independența și funcționarea eficientă a sistemului judiciar, iar restul ar ține de autoritatea judecătorească și de Consiliul Superior al Magistraturii.
Contextul este însă mult mai tensionat. Legile Justiției aflate în vigoare au fost elaborate în anul două mii douăzeci și doi, sub mandatul fostului ministru Cătălin Predoiu, și au fost adoptate de coaliția PSD-PNL-UDMR. Ele au fost criticate dur atât la nivel european, cât și intern. Comisara europeană de atunci, Comisia de la Veneția, numeroase organizații civice, magistrați și instituții media au semnalat riscuri majore pentru independența justiției și pentru funcționarea statului de drept.
Printre cele mai controversate modificări se numără mutarea competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, în locul structurilor specializate precum DNA sau DIICOT, o schimbare considerată de critici drept un pas înapoi în lupta anticorupție.
Confirmarea Comisiei Europene vine într-un moment în care sistemul judiciar este zguduit de acuzații publice formulate de sute de magistrați și de reacții defensive ale CSM, pe fondul dezvăluirilor recente din presă. În acest context, poziția Bruxelles-ului este interpretată de mulți actori drept o undă verde pentru redeschiderea discuției despre modificarea Legilor Justiției, înainte ca România să solicite tranșele de finanțare din PNRR aferente acestui jalon.
