Poluare masivă în Bucureşti în noaptea de vineri spre sâmbătă

Indicatorii au fost chiar şi de 10 ori mai mari decât limita maximă admisă la pulberile în suspensie mai mici de 2,5 microni în noaptea de vineri, 5 noiembrie, spre sâmbătă, 6 noiembrie 2021, a declarat pentru G4media.ro Oana Neneciu, coordonatorul reţelei de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti AERLIVE.

„Vineri seară am înregistrat valori pentru pulberile în suspensie cu diametru mai mic de 2,5 microni, valori de 10 ori limita maximă admisă pentru protejarea sănătăţii umane. Este pentru prima dată, sincer, când am văzut asemenea valori la noi în reţea. Acestea foarte mici, cu diametru mai mic de 2.5 microni, sunt foarte pericuolase pentru că intră, le inspirăm direct în plămâni, după care nu mai pot ieşi de acolo. Ele provoacă, în timp, cancer pulmonar, boli respiratorii, cardio-vasculare”, a declarat Oana Neneciu pentru G4media.ro.

Foto: captură Aerlive; Sursa: Facebook/Octavian Berceanu

De regulă, indicatorii de poluare în Capitală sunt de 2 ori mai mari decât limita maximă admisă. Cauzele poluării de vineri noapte sunt neclare. Reprezentanţii societăţii civile acuză că ar fi provenit de la arderile ilegale de deşeuri, însă şefa Gărzii de mediu spune că de vină ar fi fost vântul care nu a bătut, iar poluarea constantă din Bucureşti ar fi rămas în oraş.

Fostul comisar general al Gărzii de mediu, Octavian Berceanu (USR), spune că sunt multe cauze. Una dintre ele ar putea fi arderile ilegale de deşeuri de vineri seara, mai ales că bucureştenii care au reclamat au simţit miros de ars. „Deşeurile, cablurile rezultate şi materialul rezultat din arderile deşeurilor este dus spre colectori luni şi marţi, miercuri, joi si vineri se face aprovizionarea cu aceste cabluri, iar vineri după-amiază, în general, se ard cablurile şi deşeurile, caciucurile, anvelopele”, a explicat Berceanu „procesul tehnologic” infracţional al „căutătorilor de fier” de la Sinteşti, Ilfov, sau alte localităţi binecunoscute pentru arderi ilegale de deşeuri de la marginea Capitalei.

Actualul şef al Gărzii de mediu, Mărioara Gătej (PNL), spune că subalternii ei au fost pe teren în noaptea de vineri spre sâmbătă, dar nu au descoperit arderi ilegale. Explicaţia poluării masive de vineri noapte ar fi că nu a bătut vântul în Bucureşti şi poluarea – rezultată din noxele de la maşini, de la sistemele de încălzire şi de la arderi nedescoperite – a rămas în oraş. „A fost viteza vântului foarte mică, am avut umiditate a aerului relativ ridicată, plafon jos de nori, ceea ce a creat premisele unei inversiuni termice, nu a existat posibilitatea de dispersie„, a explicat Mărioara Gătej pentru TVR.

Şefa Gărzii de mediu face un apel la populaţie să semnaleze la Garda de mediu sau la 112 când sesizează fum sau arderi de deşeuri.

Context. Potrivit estimărilor Agenţiei europene pentru mediu, în România, mor prematur anual 29.000 de oameni din cauze asociate poluării. Costul social este cel mai mare din Europa, 1800 de euro pe cap de locuitor pe an, în Bucureşti fiind de 3004 euro pe cap de locuitor pe an. Costul social înseamnă toate costurile asociate problemelor ce ţin de poluare, plecând de la  cheltuieli cu sănătatrea, asigurări, mortalitate prematură, etc.