Preconizări climatice pentru 2024

Într-un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature,  a fost semnalat de curând faptul că s-a finalizat analiza datelor prin care se confirmă că 2023 este oficial recunoscut drept cel mai călduros an înregistrat – demolând recordurile anterioare și depășind așteptările multor specialiști în domeniul climatologiei. Mai mult, cercetătorii avertizează că 2024 ar putea aduce condiții și mai extreme.

Temperaturile globale, în special în oceane, sunt mult peste media obișnuită pentru această perioadă a anului, conform aceleiași cercetări. Modelul actual al vremii El Niño, prezentat în studiu, în care apa caldă pătrunde în Oceanul Pacific tropical de est, intră în al doilea an, moment în care, de obicei, amplifică încălzirea globală. Toate aceste date indică faptul că în 2024 am putea înfrunta fenomene meteorologice și impacturi climatice chiar mai severe decât cele consemnate în 2023, în condițiile în care emisiile continue de gaze cu efect de seră contribuie la această evoluție.

„Sabăm că în 2024 vor exista perioade cu temperaturi extreme”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului de Schimbări Climatice Copernicus la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu din Reading, Marea Britanie. Totuși, „când și unde acestea vor avea loc nu le putem anticipa”, precizează studiul publicat în Nature.

Depășirea unui prag

Conform informațiilor difuzate în această săptămână de către diverse servicii, temperatura globală medie la suprafață în anul 2023 a înregistrat o creștere cuprinsă între 1,34 și 1,54 °C față de media perioadei 1850–1900 – un interval considerat ‘preindustrial’, anterior intensificării activităților umane. „Rezultatele sunt cu adevărat impresionante”, afirmă Sarah Kapnick, conducătoarea echipei de cercetători științifici de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, Washington DC. Potrivit serviciului Copernicus, în fiecare zi a anului trecut, temperatura a depășit cu cel puțin 1 °C media preindustrială, marcând pentru prima dată acest fenomen.

Estimările exacte variază în funcție de seturile de date utilizate, dar toate analizele indică faptul că temperatura globală medie anuală s-a apropiat sau a depășit pragul de 1,5 °C, conform angajamentelor asumate de țările semnatare ale Acordului Climatic de la Paris din 2015, menit să prevină cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice. Lumea pare să se îndrepte acum spre depășirea acestui prag: aproape jumătate dintre zilele din 2023 au avut temperaturi cu peste 1,5 °C peste media preindustrială, conform datelor Copernicus, iar două zile din noiembrie au înregistrat o creștere de peste 2 °C

Serviciul meteorologic al Regatului Unit, Met Office, cu sediul în Exeter, anticipează că în 2024 există o probabilitate semnificativă ca temperatura globală medie la suprafață să depășească pragul de 1,5 °C. Depășirea valorii de 1,5 °C pentru un singur an nu reprezintă oficial o încălcare a Acordului de la Paris, cercetătorii afirmă că pragul trebuie depășit pentru unul sau sau mai multe decenii pentru a se considera o încălcare formală a limitei.

Impactul extrem al climatului și vremii din 2023 subliniază modul în care omenirea a modificat în mod fundamental planeta. „Aceasta este doar o avertizare cu privire la ceea ce urmează dacă nu acționăm acum”, avertizează Ruth Cerezo Mota, un cercetător climatic la Universitatea Națională Autonomă din Mexic, Mérida, Mexic.

Recorduri răsunătoare

Datele climatice provenite de la diverse studii confirmă că 2023 a fost un an în care s-au înregistrat recorduri de căldură, marcând cel mai torid an cu cea mai ridicată temperatură înregistrată pe 6 iulie, cea mai călduroasă lună în iulie, și cele mai ridicate temperaturi înregistrate în luni precum iunie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie. Analizele care combină datele moderne de temperatură cu proxy-urile paleoclimatice sugerează că 2023 este probabil cel mai fierbinte an din ultimii cel puțin 100.000 de ani.

În 2023, multiple factori au contribuit la aceste extreme. Emisiile record de gaze cu efect de seră în atmosferă, însumând 36,8 miliarde de tone de dioxid de carbon din surse de combustibili fosili, și oceanele neobișnuit de calde au fost printre influențele majore. Erupția vulcanului din Tonga în 2022, care a injectat vapori de apă captatori de căldură în atmosferă, și schimbările în reglementările transportului maritim din 2020, care au redus poluarea cu dioxid de sulf emisă în atmosferă, au avut, de asemenea, impact. El Niño, apărut rapid în mijlocul anului 2023, a contribuit și la aceste condiții. Experții avertizează că conținutul ridicat de căldură al oceanelor va alimenta probabil valuri de căldură marină în lunile viitoare.

Cercetătorii încă încearcă să determine dacă temperaturile extreme din 2023 indică o accelerare a încălzirii globale sau sunt rezultatul fluctuațiilor naturale în sistemul climatic global. Jim Hansen, un fost cercetător climatic NASA, susține că o creștere a energiei solare absorbite de Pământ duce la o încălzire globală mai rapidă, dar opinia este contestată. Andrew Dessler, cercetător climatic la Universitatea Texas A&M, subliniază că observarea climatului în următorii ani va oferi clarificări cu privire la direcția evoluției acestuia. Potrivit Berkeley Earth, o organizație de cercetare nonprofit, există o probabilitate de 58% ca anul curent să fie mai cald decât precedentul și că 2024 va fi cu siguranță cel mai cald sau al doilea cel mai cald an înregistrat.

Extremele din 2023 vor fi depașite în 2024

În urma schimbărilor climatice din 2023, evenimentele meteorologice extreme au inclus uraganul de categoria 5, Otis, care a lovit orașul Acapulco din Mexic, provocând pierderea a zeci de vieți. Incendiile de pădure din Quebec, Canada, în lunile iunie și iulie, au generat fum care a afectat marile orașe din nord-estul și mijlocul Statelor Unite. În iulie și august, Grecia a fost afectată de ample incendii de pădure, soldate cu distrugerea pădurilor și pierderea mai multor vieți. Pe insula hawaiiană Maui, în august, un incendiu de vegetație alimentat de vânturi puternice și ierburi invazive a cauzat moartea a cel puțin 100 de oameni.

Valurile de căldură au lovit, de asemenea, numeroase regiuni ale lumii, cu China înregistrând cea mai înaltă temperatură vreodată, iar Phoenix, Arizona, având 31 de zile consecutive cu temperaturi de 43 °C sau mai mari. În Mexic, peste 200 de persoane au pierit într-o perioadă de caniculă în iulie, iar o secetă de trei ani în Africa de Est, agravată de schimbările climatice, a dus la insecuritate alimentară și migrații forțate.

Până la sfârșitul anului, la COP28, summitul climatic al Națiunilor Unite desfășurat în Dubai, liderii mondiali au convenit pentru prima dată să facă tranziția către surse de energie nepoluante — o mișcare considerată de mulți ca fiind insuficientă și întârziată. „Impacturile viitoare ale schimbărilor climatice sunt deja prezente”, avertizează Tereza Cavazos, cercetător climatic la Centrul pentru Cercetare Științifică și Educație Superioară din Ensenada, Mexic. „Nu mai este necesar să așteptăm încă 15 sau 20 de ani pentru a observa schimbările și impacturile anticipate pe termen lung.”