Risc major de criză a imunoglobulinei, mai gravă decât cea din 2017-2018

Postat în de Radio Clasic

Risc major de criză de imunoglobulină, „care ar putea-o depăși ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018, pe fondul unui deficit global de imunoglobuline”, în perioada următoare în România, avertizează asociațiile de pacienți. Cu toate că au semnalat această problemă Ministerului Sănătății într-un memoriu trimis pe data de 10 august, reprezentanții pacienților spun că nu au primit până acum niciun răspuns. România a trecut, în perioada 2017-2018, printr-o criză gravă a imunoglobulinei, în timpul căreia au murit pacienți rămași fără tratament.

Pacienții cu boli rare din România – imunodeficiențe primare și boli autoimune – au fost grav afectați, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în primăvara anului 2017 și s-a întins până în primăvara anului 2018.

Imunoglobulina, un medicament obținut din plasmă umană, este tratamentul care îi ține în viață pe acești pacienți.

Tratamentul cu imunoglobulină este vital și pentru alți pacienți, precum o parte dintre pacienții internați la Terapie Intensivă sau pacienții care au trecut printr-un transplant.

În timpul crizei din 2017-2018, rudele pacienților rămași fără tratament au ieșit în strada și au protestat în fața sediului Ministerului Sănătății.

Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în primăvara anului 2018, în urma activării, de către Ministerul Sănătății, a Mecanismului European de protecție civilă, la scurt timp după venirea Sorinei Pintea la conducerea ministerului. Pe termen lung însă, soluția ar fi centrele de colectare a plasmei sanguine umane, care nu există în acest moment în țara noastră.

Redăm integral memoriul trimis de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare către Ministerul Sănătății la data de 10 august, la care cele două asociații de pacienți nu au primit niciun răspuns, motiv pentru care au decis să facă public demersul lor:

„Imunoglobulinele, risc major de discontinuitate pentru România!

Pandemia COVID-19 a afectat grav colectarea de plasmă la nivel global – de la debutul pandemiei înregistrându-se o scădere de peste 30% a colectării plasmei umane, materia primă din care se fabrică imunoglobulina. Această situație are loc în condițiile unei creșteri continue a cererii de imunoglobuline în lume, cu atât mai mult cu cât odată cu debutul pandemiei, în multe țări, imunoglobulina a fost inclusă în schema de tratament pentru COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut importanța medicamentelor derivate din plasmă prin includerea imunoglobulinelor, alături de alte terapii similare, pe lista medicamentelor esențiale. Recent, și în România a fost aprobată lista medicamentelor esențiale, care include și categoria imunoglobulinelor. Tratamentele cu derivate din plasmă sunt folosite atât în tratamentul pacienților cu imunodeficiențe primare și afecțiuni autoimune, cât și în cazul unor condiții critice precum arsuri grave, leucemie și HIV pediatric, hepatite, dar și în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficiențe secundare. Drept urmare, este absolut necesar ca sa putem asigura tratamentul cu imunoglubuline pentru toți acești pacienți.

România se confruntă în prezent cu probleme sistemice, de la lipsa centralizării necesarului de medicamente derivate din plasmă pentru pacienți, la lipsa spațiilor de depozitare și a infrastructurii de valorificare. România nu dispune de posibilitatea de a fracționa plasma, cu toate că, la finalul anului 2019 Comisia Națională pentru Strategie și Prognoză a publicat un studiu de fundamentare pentru construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem. Nici în 2021 România nu are centre de colectare a plasmei pentru fracționare, însă consumă anual produse derivate echivalentul a 200.000 litri de plasmă, care provin exclusiv din import. Aceste aspecte generează vulnerabilități și riscuri care, în final, se răsfrâng asupra pacienților.

În momentul de față, există semnale clare cu privire la venirea unui al patrulea val pandemic atât în Statele Unite ale Americii, cât și la nivel european, inclusiv în țările în care se realizează colectarea și fracționarea, fapt care ar putea genera o nouă scădere a donării de plasmă, în condițiile unui deficit de plasmă deja existent la nivel global. În plus, ținând cont de specificitățile colectării de plasmă – traseul plasmei de la colectare până la produsul finit durează între 7 și 12 luni – se așteaptă ca o eventuală scădere a donării în perioada următoare, pe fondul noului val pandemic, să genereze o presiune suplimentară pe termen mediu asupra volumelor disponibile de imunoglobuline, cu consecințe negative grave asupra sănătății pacienților.

Astfel, pe fondul scăderii donării, care a generat un deficit global de plasmă, și în condițiile unei creșteri continue a cererii la nivel mondial, România riscă să nu mai poată asigura necesarul de tratament și să achiziționeze cantități insuficiente pentru pacienții români.

Acest lucru este alimentat și de faptul că prin politica de prețuri, România aplică pentru imunoglobuline media celor mai mici trei prețuri din Uniunea Europeană, fapt care descurajează livrările în România.

În contextul semnalelor de alarmă transmise în ultima perioadă în România cu privire la riscurile unei noi crize a imunoglobulinelor, care ar putea-o depăși ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018, pe fondul unui deficit global de imunoglobuline, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) fac apel la dumneavoastră pentru luarea unor măsuri imediate care să prevină o eventuală criză a stocurilor de imunoglobuline începând din această toamnă, care ar avea efecte negative asupra sănătății pacienților români.

Vă stăm la dispoziție și vă asigurăm de tot sprijinul nostru pentru a identifica cât mai repede, cea mai bună soluție care să prevină o altă criză de imunoglobulină.

Rozalina Lăpădatu
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA

Otilia Stanga
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID)”