România încheie 2024 cu un deficit uriaș de 8,65% din PIB – cel mai mare din ultimii patru ani!
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din ultimii patru ani, ajungând la 152,72 miliarde lei, echivalentul a 8,65% din PIB, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ, în 2023 deficitul a fost de 5,61% din PIB (90,06 miliarde lei). Ultima dată când România a avut un deficit mai mare a fost în 2020, când a ajuns la 9,2% din PIB.
Venituri în creștere, dar insuficiente pentru a acoperi cheltuielile
În 2024, veniturile totale la bugetul de stat au fost de 574,60 miliarde lei, în creștere cu 10,4% față de anul precedent. Creșterea a fost susținută de încasările din:
• Impozitul pe salarii și venit: 49,04 miliarde lei (+21,4%)
• Contribuțiile de asigurări: 189,51 miliarde lei (+19,4%)
• Impozitul pe profit: 35,98 miliarde lei (+23,5%)
• TVA: 120,95 miliarde lei (+15,9%)
• Accize: 46,33 miliarde lei (+24,3%)
Cu toate acestea, cheltuielile au explodat, depășind semnificativ veniturile.
Cheltuieli uriașe și datorii în creștere
În 2024, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 727,32 miliarde lei, cu 19,1% mai mari decât în 2023, reprezentând 41,22% din PIB (față de 38,06% din PIB în anul precedent).
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la:
• Cheltuieli de personal: 164,60 miliarde lei (+24%)
• Asistență socială (inclusiv pensii): 223,93 miliarde lei (+17,2%)
• Dobânzi la datorie publică: 36,28 miliarde lei (în creștere cu 6,37 miliarde lei)
• Subvenții pentru energie și transport: 17,10 miliarde lei
• Investiții: 120,21 miliarde lei (+19,4%)
Ministerul Finanțelor subliniază că majorările salariale, creșterea pensiilor și costurile cu subvențiile au contribuit semnificativ la creșterea deficitului.
Semnal de alarmă: România se îndreaptă spre o criză bugetară?
Creșterea accelerată a cheltuielilor, combinată cu un deficit bugetar aproape dublu față de anul precedent, ridică îngrijorări majore privind sustenabilitatea finanțelor publice. Deși veniturile au crescut, ele nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile în continuă expansiune.
Dacă acest trend continuă, România riscă să intre într-o criză bugetară, cu măsuri drastice de ajustare fiscală în anii următori. Reducerea cheltuielilor, creșterea eficienței colectării taxelor și atragerea mai eficientă a fondurilor europene vor fi esențiale pentru a evita dezechilibre majore în economie.
