Rusia cere retragerea SUA din România: „Un moment dramatic, nu avem garanții”

Administrația Prezidențială a confirmat că Rusia a cerut Statelor Unite să își retragă prezența militară din Europa de Est, inclusiv din România, în cadrul negocierilor desfășurate recent la Riad. Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, a declarat că partea americană a refuzat, însă a subliniat că „nu avem garanții” privind viitorul acestor angajamente.

Negocieri tensionate la Riad între SUA și Rusia

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Cristian Diaconescu a explicat că Rusia a încercat să convingă Statele Unite să renunțe la garanțiile de securitate acordate statelor NATO care au aderat după 1997, printre care și România. Această solicitare a fost privită de oficialii români ca un semnal deosebit de îngrijorător.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată”, a declarat Diaconescu.

Potrivit acestuia, Rusia a urmărit două obiective majore în cadrul acestor negocieri:

1. Obținerea unui ascendent strategic asupra SUA și consolidarea unui parteneriat similar celui stabilit la Yalta în 1945.

2. Fragmentarea unității transatlantice, prin inducerea unor diviziuni între SUA și partenerii săi europeni.

„Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să îi convingă pe americani, dar este clar că au mers la această întâlnire cu scopul de a transmite un semnal strategic”, a adăugat Diaconescu.

Planul Rusiei: revenirea la granițele NATO din 1997

Cristian Diaconescu a explicat că Moscova își dorește o reconfigurare a arhitecturii de securitate europene, prin limitarea prezenței NATO la granițele din 1997, ceea ce ar exclude România, Polonia, statele baltice și alte țări care au aderat ulterior.

„Așteptările lor țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar putea determina partenerii europeni din NATO să retragă garanțiile de securitate pentru statele intrate după 1997. Acest scenariu ar lăsa România într-o situație vulnerabilă, într-un context de negociere în care nu am fi implicați, la fel ca la Yalta”, a explicat Diaconescu.

Potrivit oficialului, această strategie urmărește crearea unei „zone de influență” rusești în Europa de Est și împingerea NATO cât mai departe de granițele Rusiei.

„Pentru Rusia, proximitatea NATO este o amenințare strategică, iar obiectivul lor este să limiteze această prezență cât mai mult posibil”, a adăugat șeful cancelariei prezidențiale.

România, informată despre negocieri, dar fără garanții ferme

Diaconescu a confirmat că România a fost informată despre conținutul discuțiilor de la Riad, însă a avertizat că nu există garanții că SUA își vor menține angajamentele pe termen lung.

„Am fost informați. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a subliniat oficialul român.

Declarațiile lui Diaconescu ridică semne de întrebare cu privire la viitorul angajamentului american în Europa de Est, mai ales în contextul schimbărilor politice din SUA și al relațiilor tot mai tensionate dintre Washington și Moscova.

Negocierile dintre SUA și Rusia de la Riad au scos la iveală presiunile Moscovei pentru o restructurare a influenței occidentale în Europa de Est, iar solicitarea de retragere a SUA din România este un semnal clar al intențiilor Kremlinului. Deși Washingtonul a respins această cerere, lipsa unor garanții ferme lasă loc pentru incertitudini și speculații privind viitorul prezenței NATO în regiune.

România se află astfel într-o situație delicată, iar evoluțiile geopolitice din lunile următoare vor fi esențiale pentru stabilitatea și securitatea regiunii.