Sărbătoarea Sfântului Andrei: tradiții, obiceiuri și superstiții în cultura românească

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc joi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor.

Cu acest prilej, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia Sfânta Liturghie şi va rosti un cuvânt de învăţătură la Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc, este sărbătorit în data de 30 noiembrie. Această sărbătoare, prezentă în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran și anglican, este marcată prin diverse tradiții și superstiții. Noaptea Sfântului Andrei este cunoscută pentru obiceiuri de sorginte precreștină, cum ar fi apariția strigoilor, farmece și ghicirea ursitului. În această noapte, se crede că hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare, permițând practici de prospectare a viitorului.

Printre tradițiile specifice se numără atârnarea de cununi de usturoi și ungerea cu usturoi a porților și ușilor pentru a proteja împotriva duhurilor rele. În plus, fetele își pot afla ursitul prin diverse metode, cum ar fi ascunderea busuiocului sfințit sub pernă sau folosirea unui vas nou de lut și incantații magice. De asemenea, se aduc în casă crenguțe de vișin care, dacă înfloresc până la Crăciun, prevestesc un an bogat. Se crede, de asemenea, că lupii încep să vorbească în noaptea Sfântului Andrei, transformând pe cei care îi aud în vârcolaci.

Condițiile meteorologice din această noapte sunt considerate a fi un indicator al severității iernii ce va urma. Sărbătoarea marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă și este urmată de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie și Boboteaza pe 6 ianuarie.

Aproximativ 960.000 de persoane care poartă numele de Andrei sau Andreea, şi derivate din acestea

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, sunt 528.010 bărbaţi cu numele de Andrei sau derivate ale numelui şi 431.933 de femei cu numele de Andreea sau derivate, potrivit Agerpres.

Poartă numele de Andrei 497.083 de bărbaţi, precum şi de Andi – 3.163, Andreeas – 870, Andreiaşi/Andreiasi – 1, Andrieu – 306, Andrew – 690, Andrey – 309, Andriaş/Andrias – 41, Andrieş/Andrieş – 160, Andru – 8, Andruşa/Andrusa – 2, Andrusca/Andruşca/Andruşcă – 22, Andruţa/Andruţă – 11.046, Andras/Andras/Andras – 834, Andrea/Andrea – 10.266, Andreas/Andreas/Andreas – 146, Andu – 3.061, Endre – 1 şi Ondras – 1.

Numele de Andreea este întâlnit la 344.300 de femei şi se mai poartă numele de Andra – 31.854, Andrada – 21.435, Andreia – 7.902, Andriana – 973, Andruşa/Andrusa – 7, Andrusca/Andruşca – 6, Andruţa – 364, Andrea – 24.650, Deea – 409 şi Deia – 33.

Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în ziua de 30 noiembrie.