Spitalul modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID va funcționa la capacitate maximă
Spitalul modular de Terapie Intensivă construit de Asociația Dăruiește Viață din donațiile a peste 250.000 de români va funcționa la capacitate maximă începând de astăzi. 22 de pacienți COVID erau internați în acest weekend în spitalul modular, iar de astăzi pornește în forță și secția de Terapie Intensivă, anunță Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață. Spitalul modular COVID construit de Dăruiește Viață este cel mai performant de acest fel din România. La nevoie, spitalul poate găzdui și trata 38 de pacienți COVID în stare critică, care au nevoie de îngrijire în Terapie Intensivă.
„Purtați mască. Păstrați distanța. Spălați-vă pe mâini serios și des. Nu vreți să ajungeți la spital. Chiar nu vreți!”, adaugă Oana Gheorghiu.
250.000 de români au donat pentru spital. Autoritățile nu s-au grăbit să îl deschidă
250.000 de români au donat bani și zeci de companii au pus la dispoziție sponsorizări pentru ca Asociația Dăruiește Viață să poată construi, în timp record, în curtea spitalului Elias din București, un spital COVID cu 38 de paturi de Terapie Intensivă, cel mai modern de acest fel din România.
Construcția spitalului a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar o echipă de aproximativ 70 de oameni a lucrat zi de zi pe șantier pentru finalizarea proiectului, într-un moment în care întreaga Românie era închisă – în perioada aprilie-iunie 2020.
Bâlbâiala autorităților: DSP a dat aviz de spital de triaj, în condițiile în care triajul se face în corturi
Spitalul a fost gata în luna iunie și predat, în acte, de Asociația Dăruiește Viață spitalului Elias din București. Din acest moment începe bâlbâiala autorităților.
Nelu Tătaru mai declara, pe 18 iulie, pentru HotNews.ro, că a convenit chiar în acea zi, împreună cu managerul Spitalului Elias, ca spitalul modular să fie folosit ca spital ATI COVID. Nelu Tătaru afirma atunci că speră ca procedura și acordarea avizului de către Direcția de Sănătate Publică București să nu dureze mai mult de două zile, iar spitalul să poată fi apoi folosit, deoarece „este nevoie de el”, spunea ministrul Sănătății.
În cele două săptămâni trecute de atunci, spitalul a fost folosit însă doar parțial – a avut internați câțiva pacienți infectați cu coronavirus, de la forme ușoare până la forme mai grave, dar nu în Terapie Intensivă. Motivele: lipsa personalului și lipsa ventilatoarelor și a monitoarelor – singurele dotări cu care urmau să vină autoritățile.Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, explica marțea trecută, pentru HotNews.ro, că spitalul va funcționa ca secție ATI cu aproape jumătate dintre paturi – 12-14 paturi – iar restul vor fi folosite pentru pacienții cu forme medii ale bolii. O explicație ar fi aceea că o parte dintre paturi vor găzdui și pacienți post-ATI – care ies din faza critică, dar vor fi îngrijiți tot acolo.
