Tanczos Barna: „Avem un semnal pozitiv din economie. Execuția bugetară pe februarie arată o creștere de 23% față de anul trecut”

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat luni seară, într-o intervenție la Digi24, că datele execuției bugetare pe luna februarie indică o evoluție pozitivă a economiei românești, înregistrându-se o creștere de 23% față de aceeași lună a anului trecut. Oficialul a subliniat că acest avans este unul „fără echivoc”, mai ales în ceea ce privește contribuțiile venite din partea marilor companii, care acoperă peste 51% din veniturile bugetare.

„Sumele raportate în februarie pentru activitatea economică din ianuarie arată o îmbunătățire clară, un plus de 23% față de februarie 2024. Avem un semnal pozitiv din partea economiei”, a spus Tanczos, adăugând că marii contribuabili – peste 1.400 de companii – sunt responsabili pentru acest rezultat.

Efectele instabilității politice din decembrie

Ministrul a remarcat însă că luna ianuarie a fost mai slabă, în special la încasările din TVA, pe fondul unei activități economice reduse în decembrie și al contextului politic tensionat de la finalul anului 2024. „Instabilitatea politică a afectat imediat evoluția economică și a dus la o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, ceea ce s-a reflectat în costurile de finanțare ale deficitului”, a spus el.

În ciuda acestei evoluții mai lente în ianuarie, februarie a venit cu date conforme estimărilor guvernamentale pentru întregul an. „Dacă acest trend continuă, putem spune că vom realiza veniturile preconizate”, a precizat Tanczos Barna.

Bugetul României, comparat cu cel al unei familii

Ministrul a explicat că execuția bugetară determină ritmul și amploarea deciziilor guvernamentale din cursul anului, subliniind importanța disciplinei bugetare. „Bugetul e ca cel al unei familii – dacă nu avem venituri suficiente, nu trebuie să ne întindem mai mult decât ne permite plapuma”, a afirmat Tanczos, referindu-se la măsurile de control al cheltuielilor.

El a amintit de ordonanța adoptată în decembrie 2024, care a dus la înghețarea sau reducerea unor cheltuieli în valoare totală de 127 de miliarde de lei. Au fost înghețate salariile, voucherele de vacanță, primele și bonusurile, iar cheltuielile de funcționare ale ministerelor au fost reduse cu 5% față de 2024, cu excepția Educației, Sănătății și Afacerilor Interne.

Lupta cu deficitul: limite lunare și comasări administrative

Tanczos a subliniat că Ministerul Finanțelor monitorizează lunar cheltuielile instituțiilor statului și impune limite stricte pentru a păstra deficitul bugetar sub control. „Dacă nu mă impun eu, ministrul Finanțelor, nu ne încadrăm în deficitul de 7% și atunci nu putem plăti salariile și pensiile”, a punctat acesta.

În privința reducerii cheltuielilor, ministrul a subliniat că nu se are în vedere concedierea personalului, ci reorganizarea, digitalizarea și limitarea angajărilor. „Dacă în loc de 10 angajați, o instituție poate funcționa cu 8 datorită digitalizării, cei rămași pot beneficia de salarii mai mari”, a spus el.

Perspective pentru 2026: înghețarea cheltuielilor continuă

Tanczos Barna a avertizat că măsurile de restrângere a cheltuielilor trebuie să continue și în 2026, când România are noi angajamente privind reducerea deficitului. „Trebuie să înghețăm din nou creșterea cheltuielilor. Nu vorbim neapărat de salarii individuale, ci de structura aparatului bugetar”, a spus ministrul.

În concluzie, execuția bugetară pe februarie aduce o undă de optimism în privința stabilității financiare a României, dar oficialul UDMR atrage atenția că rigoarea și responsabilitatea bugetară vor rămâne esențiale în lunile și anii care urmează.