Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale pentru ancheta asupra Israelului

Donald Trump, a semnat joi un ordin executiv prin care impune sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), în urma anchetei acesteia asupra Israelului, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA. Nici SUA, nici Israelul nu sunt membri ai CPI și nu recunosc jurisdicția acesteia. Decizia vine după ce Curtea a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe fondul acțiunilor militare din Gaza, ca răspuns la atacul Hamas din octombrie 2023. În urma conflictului, zeci de mii de palestinieni, inclusiv copii, au fost uciși.

Motivele sancțiunilor

Ordinul semnat de Trump acuză CPI de acțiuni „nelegitime și nefondate” împotriva SUA și Israelului, afirmând că mandatul emis împotriva lui Netanyahu și fostului ministru al apărării Yoav Gallant „creează un precedent periculos”.

Conform documentului, Statele Unite vor impune „consecințe tangibile și semnificative” celor responsabili pentru deciziile CPI, inclusiv:

• Blocarea bunurilor și activelor oficialilor CPI;
• Interdicția de a intra în SUA pentru angajații și rudele acestora.

Acțiunea lui Trump coincide cu vizita lui Netanyahu la Washington, unde premierul israelian a avut întrevederi atât la Casa Albă, cât și cu parlamentari americani pe Capitol Hill.

Reacții și implicații internaționale

Criticii sancțiunilor consideră că acestea ar putea afecta funcționarea CPI și investigațiile sale privind alte conflicte internaționale. Charlie Hogle, avocat la American Civil Liberties Union (ACLU), a declarat că ordinul este „un atac la adresa responsabilității și libertății de exprimare”, făcând mai dificil accesul victimelor la justiție.

SUA au fost mereu sceptice față de CPI, temându-se că un tribunal global ar putea urmări arbitrar oficiali americani. În 2020, Trump a impus sancțiuni împotriva fostei procuroare-șef Fatou Bensouda, după ce aceasta a deschis o anchetă privind crimele de război din Afganistan, inclusiv cele comise de forțele americane. Președintele Joe Biden a anulat ulterior sancțiunile și a început să colaboreze limitat cu CPI, în special după ce tribunalul a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina. Uniunea Europeană și state precum Olanda au criticat sancțiunile impuse CPI, cerând protejarea independenței tribunalului pentru a asigura continuarea investigațiilor internaționale.

Decizia lui Trump reflectă poziția fermă a SUA în apărarea Israelului, dar riscă să afecteze legitimitatea Curții Penale Internaționale. În timp ce susținătorii ordinului executiv îl văd ca o protecție împotriva ingerințelor externe, criticii avertizează că sancțiunile ar putea submina eforturile globale pentru justiție și responsabilitate în conflictele armate.