|
Getting your Trinity Audio player ready...
|
România va plăti aproape 137 de milioane de euro fără TVA pe un sistem de instalații mobile de rachete antinavă care vor fi dispuse pe coasta Mării Negre. Licitația, lansată anul trecut și apoi suspendată pe final de an, a ajuns acum în perioada depunerii ofertelor.
Patru mari firme și-au luat avizele de securitate și intră în cursă pentru acest contract, potrivit informațiilor HotNews.ro. Alegerea unui tip de rachete antinavă pentru bateriile de coastă ar putea avea o miză mult mai mare pe termen mediu și lung. Asta pentru că o altă achiziție ce conține același tip de armament – cele patru corvete multifuncționale, la pachet cu modernizarea celor două fregate Type 22 – este momentan suspendată.
Încă din octombrie anul trecut Guvernul, prin Romtehnica, a lansat procedura de achiziție unor Sisteme de Instalații Mobile de lansare rachete antinavă (SIML). Procedura a fost apoi suspendată la final de an, iar abia apoi din februarie s-a reluat. Ministerul invoca suspendarea procedurii prin motivul că firmele care ar fi interesate de contract aveau nevoie de răgaz să-și obțină un aviz de securitate.
Acum, din informațiile HotNews.ro, patru mari companii și-au luat firmele și vor depune oferte pentru sistemele de rachete anti-navă ce vor fi instalate pe coasta Mării Negre.
Contractul, în valoare de 137 milioane de euro fără TVA, stipulează ca furnizorul să fie dintr-o țară NATO sau UE, iar fabricărea unor componente, dar și întreținerea sistemelor să se facă în țară. Criteriul de atribuire al contractului: prețul cel mai mic.
O situație delicată: Va ajunge România să aibă un tip de rachete anti-navă pe coastă, și un alt tip de rachete anti-navă pe noile corvete?
În prezent se desfășoară o altă procedură de înzestrare care ar putea fi direct influențată: cele patru corvete multirol și modernizarea celor două fregate tip 22 cumpărate de la Marea Britanie în urmă cu 15 ani. Nu de puține ori s-a discutat despre faptul că rachetele anti-navă de pe aceste vase ar putea fi de același tip ca cele de pe bateriile de coastă, în special din motive logistice.
Dincolo de achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor de Tip 22 – un contract de circa 1,6 miliarde de euro, România ar putea să decidă să modernizeze undeva în viitor și Fregata Mărășești, precum și navele purtătoare de rachete (NPR) – toate acestea înarmate cu rachete anti-navă sovietice P-15 Termit care necesită schimbare.
Care sunt competitorii care intră în competiția rachetelor anti-navă
Grupul MBDA, cel mai mare producător de rachete la nivel European, intră în competiție cu racheta sa antinavă Exocet MM40 Block 3, o rachetă anti-navă cu radar propriu și cu posibilități de atac pe uscat.
Racheta Exocet este una dintre cele mai cunoscute și folosite rachete antinavă din lume.
Racheta anti-navă Exocet Block 3 apare și în oferta italienilor de la Fincantierii și a francezilor de la Naval Group în procedura de achiziție a corvetelor.
Americanii de la Boeing intră în această cursă cu racheta antinavă Harpoon, o rachetă care se bazează pe radar propriu, foarte cunoscută și aflată în dotarea a numeroase armate din lume. Modelul propus este Harpoon Block 2.
Racheta Harpoon se află în oferta olandezilor de la Damen în procesul de achiziție a corvetelor și modernizare a fregatelor.
O altă ofertă vine de la suedezii de la Saab (în parteneriat cu nemții de la Diehl Defence), cu a lor rachetă anti-navă RBS15 Mk3, o rachetă cu radar propriu și care, pe hârtie, ar avea cea mai mare rază dintre toate și este una dintre cele mai recent dezvoltate.
Rachetei RBS15 Mk3 se află în dotarea marinelor Germaniei, Poloniei și Suediei și este una dintre cele mai noi dezvoltate rachete anti-navă de pe piață.
–
Al patrulea concurent intrat în cursă este Kongsberg, firmă norgeviană care oferă modelul Naval Stryke Missile (NSM), o rachetă care ar avea avantajul de a fi mai ieftină dacă luăm în considerare că Polonia și SUA au cumpărat-o la un preț sub competitori. NSM-ul este totuși o rachetă mai mică și cu un cap de luptă mai ușor, și care se bazează pe un senzor infraroșu, nu pe un radar propriu, ceea ce o face mult mai greu de detectat de inamic. Pe de altă parte, tocmai lipsa unui radar și folosirea unui senzor IFR ar putea fi problematic în diferite condiții meteo, deși Kongsberg declară că racheta este „all -weather”.
Dezavantajul NSM-ului este că nu se află în niciuna din ofertele constructorilor navali implicați în procesul de achiziție a corvetelor și de modernizare a fregatelor. Pe de altă parte, NSM are avantajul de a fi fost selectată de SUA pentru înarmarea modelelor de nave de tipul Litoral Combat Ship (LCS) în parteneriat cu Raytheon, producătorul sistemului Patriot pe care România tocmai ce l-a achiziționat.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
