ANI critică dur decizia CCR privind declarațiile de avere

Agenția Națională de Integritate avertizează că hotărârea Curții Constituționale poate compromite 20 de ani de progrese în lupta anticorupție

Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat ferm și critic la decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind neconstituționalitatea unor articole din Legea nr. 176/2010, care reglementează obligația de a declara bunurile și veniturile soțului/soției și caracterul public al declarațiilor de avere și interese. Potrivit ANI, această decizie nu doar că afectează grav transparența funcției publice, dar poate avea consecințe semnificative asupra angajamentelor internaționale ale României, inclusiv aderarea la OCDE și monitorizarea în cadrul UE și GRECO.

Semnal de alarmă: Declarațiile de avere, în pericol de a deveni inutile

„Decizia CCR de astăzi […] poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, se arată în comunicatul transmis de Agenție.

ANI atrage atenția că peste 12 milioane de declarații sunt publicate în prezent pe portalul oficial al instituției, în baza articolelor declarate neconstituționale. Suspendarea publicității acestor documente ar însemna, în opinia ANI, „anularea unui instrument esențial de control civic și instituțional”.

Consecințe internaționale: risc de blocare a aderării la OCDE și regres în evaluările UE și GRECO

Oficialii ANI subliniază că decizia Curții poate afecta:

• Aderarea României la OCDE, întrucât unul dintre pilonii evaluării este „consolidarea guvernanței publice și combaterea corupției”;
• Monitorizarea în cadrul Raportului privind Statul de Drept (Rule of Law) al Comisiei Europene;
• Evaluările GRECO ale Consiliului Europei, unde România fusese lăudată pentru sistemul său de declarare a averilor, considerat „exemplar” în rundele IV și V de evaluare.

De asemenea, ANI face trimitere la Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC), care prevede obligativitatea statelor semnatare de a impune agenților publici să declare toate bunurile și activitățile externe ce pot genera conflicte de interese.

ANI: Viața privată este deja protejată, nu există conflict cu GDPR

În contradicție cu interpretarea CCR, ANI susține că publicarea declarațiilor nu contravine dreptului la viață privată. Aceasta amintește că:

• Declarațiile sunt anonimizate (fără CNP, semnături sau adrese complete);
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului a validat în trecut astfel de practici ca fiind compatibile cu standardele de protecție a vieții private;
• Publicarea servește interesului public și este acoperită de legislația europeană privind protecția datelor (GDPR), în special prin articolele care permit prelucrarea datelor pentru îndeplinirea unei obligații legale și pentru interese publice majore.

Istoric de validare juridică ignorat de CCR

ANI amintește că prin Decizia CCR nr. 309/2014, aceeași Curte considera justificată publicarea declarațiilor de avere, în scopul prevenirii corupției. Or, actuala decizie vine în contradicție cu jurisprudența anterioară, fără să ofere o justificare convingătoare privind schimbarea de optică.

În ce constă decizia CCR

Curtea Constituțională a admis:

• Neconstituționalitatea art. 3 alin. (2) privind includerea veniturilor soțului/soției și ale copiilor în declarația de avere;
• Neconstituționalitatea art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6) privind obligația de publicare a declarațiilor pe site-urile instituțiilor publice și al ANI.

CCR a argumentat că aceste prevederi:

• Obligă o persoană să își asume răspunderea pentru date pe care nu le cunoaște direct;
• Încalcă viața privată și sunt disproporționate, depășind ceea ce este necesar pentru scopul declarat al legii — prevenirea corupției.

ANI cere Parlamentului să repare prejudiciul

Pe final, Agenția subliniază că a comunicat în mod oficial CCR poziția sa față de excepția de neconstituționalitate și a informat și Comisia Europeană asupra riscurilor asociate unei astfel de decizii. Instituția a cerut ca Parlamentul să intervină legislativ, pentru a readuce legea în parametri constituționali fără a elimina caracterul transparent al exercitării funcției publice.

Într-un context în care încrederea publicului în instituții depinde tot mai mult de transparență și responsabilitate, decizia CCR pare a redesena granițele între viața privată și interesul public, în favoarea opacității administrative. Rămâne de văzut dacă și cum va reacționa clasa politică la acest semnal de alarmă.