Barometrul Cultural arată vulnerabilități majore în accesul la cultură
Un studiu amplu confirmă disparități profunde în consumul cultural din România și cere politici publice coerente pentru a reduce inechitățile.
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2024”, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, în prezența ministrului culturii și a specialiștilor din domeniu. Raportul evidențiază diferențe semnificative între dorința românilor de a participa la viața culturală și posibilitatea reală de acces, în special în comunitățile unde oferta culturală este redusă sau inexistentă. Autorii studiului subliniază că acest decalaj nu exprimă un dezinteres pentru cultură, ci o lipsă de șanse egale, care afectează mai ales familiile cu copii: două treimi dintre acestea nu ajung niciodată la activități de educație culturală. Ministrul culturii, András István Demeter, a atras atenția că, în aceste condiții, nu este vorba doar despre statistici, ci despre un drept fundamental nerespectat și despre o problemă de politici publice care necesită soluții asumate, nu intervenții punctuale sau evenimente izolate.
Prezentarea Barometrului a adus în discuție și probleme structurale ce țin de felul în care cultura este privită în ansamblu. Directorul general al INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a explicat că viziunea tradițională limitează cultura la instituțiile publice subvenționate, ignorând sectoarele creative private care formează un domeniu vast, divers și esențial pentru economia culturală. Studiul arată că educația culturală are efecte directe asupra dezvoltării gândirii critice, creativității, capacității de interpretare și formării unui consum cultural activ. Datele Barometrului conturează și tipologii clare de public, de la consumatori fideli până la non-public, precum și tendințe legate de activitățile comunitare, de divertisment sau de stil de viață activ. Chiar dacă procentul celor care accesează conținut cultural clasic este modest, majoritatea românilor consumă forme mediatizate: muzică, televiziune, rețele de socializare, platforme online. Studiul oferă o bază solidă pentru viitoarele politici culturale și indică nevoia unei abordări coerente, integrate și adaptate realităților sociale actuale.
