Cantitatea de acizi trans va trebui limitată drastic pe piața din România
Toți producătorii de alimente de pe piața din România – cei autohtoni și cei care exportă produse aici – vor trebui să limiteze drastic cantitatea de acizi grași trans nesaturați din alimente, prevede o lege adoptată de Parlament.
Info pe scurt:
- Măsura vizează alimentele bogate în grăsimi procesate, precum margarina, produsele de tip fast food, mezelurile, produsele de patiserie, prăjiturile, biscuiții, popcornul pentru microunde, chipsurile, mâncarea semi-preparată sau supele la plic.
- Legea adoptată ieri de Parlament, inițiată de medicul și senatorul USR Adrian Wiener, va intra în vigoare la 1 aprilie 2021.
- Legea prevede că producătorii de alimente vor fi obligați să limiteze cantitatea de acizi trans la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare. Restricția se va aplica și produselor alimentare provenite din țări terțe și din alte state membre UE.
- Pe piața europeană există în acest moment produse care conțin chiar și în proporție de 40-50% acizi grași trans nesaturați. Acestea sunt prezente în special pe piața sud și sud-est europeană.
- Proiectul de lege a zăcut peste 3 ani în sertarele Parlamentului.
- În primăvara anului 2019, Comisia Europeană a emis o directivă în acest sens, ce prevede că produsele alimentare care nu sunt conforme mai pot fi comercializate până cel târziu la data de 1 aprilie 2021 în țările UE. După această dată, introducerea lor pe piață va fi interzisă.
- „Este poate cea mai importantă inițiativă legislativă destinată prevenției în România. E un pas uriaș spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, la comanda reprezentanților industriei alimentare și în dispreț față de interesul public”, declară inițiatorul legii, medicul și senatorul USR Adrian Wiener.
- Acizii trans din alimente sunt considerați responsabili pentru declanșarea unor boli ce provoacă anual 50.000 de decese în Europa – boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, cancer și Alzheimer.
- În țara noastră, se estimează că alimentele bogate în acizi trans duc la apariția unor boli care ucid anual aproximativ 3.000 de români.
- Organizația Mondială a Sănătății și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară au recomandat reducerea cantității de acizi trans din alimente, arătând că cei mai importanți factori ce subminează starea de sănătate în Europa sunt legați de dietă.
Cum va funcționa concret legea:
- Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Sănătății vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate de lege, prevede legea adoptată ieri,
- În cazul constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului uman.
Adrian Wiener: Mii de vieți ar fi putut fi salvate în România, dacă legea ar fi fost adoptată de Parlament imediat după ce a fost inițiată
Proiectul a fost adoptat de Senat câteva luni mai târziu, în octombrie 2017. De atunci, a așteptat până ieri în sertarele Camerei Deputaților – for decizional.
Senatorul și medicul Adrian Wiener atrăgea atenția, în expunerea de motive a proiectului de lege pe care l-a inițiat, că alimentele bogate în acizi grași trans nesaturați (AGTN) sunt asociate cu apariția unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat, obezitatea, neoplaziile (tumori canceroase) și Alzheimer.
„Aportul caloric zilnic mai mare de 2 grame provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient”, se arăta în expunerea de motive a inițiativei legislative. De asemenea, sublinia documentul citat, situația este cu atât mai gravă în România cu cât incidența bolilor cardiovasculare este mult peste media europeană, prevenția cardiovasculară este mult mai scăzută decât în alte țări ale Uniunii Europene, iar accesibilitatea la tratament modern și performant este scăzută în țara noastră.
De asemenea, pe piața europeană există în acest moment produse care conțin acizi grași trans nesaturați chiar și în proporție de 40-50%. Acestea sunt prezente în special pe piața sud și sud-est europeană, atrăgea atenția senatorul USR, în expunerea de motive a proiectului legislativ, citând studii și rapoarte realizate la nivel european.
Danemarca, Elveția, Austria, Islanda, Norvegia și Ungaria au fost primele țări europene care au introdus în legislația proprie limita de 2g de acizi trans / 100g de grăsimi în alimentație, înainte ca Bruxelles-ul să impună o regulă în acest sens, se mai arăta în expunerea de motive ce însoțea proiectul de lege inițiat de Adrian Wiener. Letonia a notificat în 2015 UE în legătură cu impunerea unei măsuri similare, iar în Germania, Olanda și Marea Britanie s-a negociat cu procesatorii scăderea voluntară a conținutului de acizi trans.
Pașii făcuți până la adoptarea regulamentului Uniunii Europene privind acizii trans
Pașii care au dus la adoptarea regulamentului UE privind limitarea acizilor grași trans:
- La 4 decembrie 2009, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a adoptat un aviz științific în care concluzionează că aportul de acizi grași trans ar trebui să fie cât mai mic posibil în contextul unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional.
- La 3 decembrie 2015, Comisia a adoptat un raport privind acizii grași trans în produsele alimentare și în regimul alimentar general al populației Uniunii. Raportul a reamintit faptul că bolile cardiace sunt principala cauză de deces în Uniune, iar un aport mare de acizi grași trans crește în mod semnificativ riscul de boli cardiace, mai mult decât orice alt nutrient cu număr de calorii similar.
- Raportul a concluzionat că stabilirea unei limite legale pentru acizii grași trans industriali în produsele alimentare pare a fi măsura cea mai eficientă pentru sănătatea publică, protecția consumatorilor și compatibilitatea cu piața internă.
- La 30 aprilie 2018, Comisia a solicitat autorității să compileze rezultatele consilierii științifice furnizate deja de autoritate cu privire la efectele acizilor grași trans asupra sănătății, în special cu privire la mențiunile nutriționale și de sănătate, la valorile dietetice de referință și la aditivii alimentari și să informeze Comisia cu privire la modul în care o astfel de consiliere științifică se raportează la obiectivele și recomandările actuale privind aportul de acizi grași trans care nu afectează sănătatea.
- La 15 mai 2018, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat eliminarea acizilor grași trans produși pe cale industrială din alimentele consumate la nivel mondial.
- La 19 iunie 2018, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și-a prezentat concluzia sub formă de asistență științifică și tehnică. Ea a concluzionat, pe baza analizei dovezilor științifice disponibile, că, în conformitate cu cele mai recente recomandări naționale și internaționale, aportul alimentar de acizi grași trans ar trebui să fie cât mai mic posibil.
- În primăvara anului trecut, Comisia Europeană a adoptat o directivă ce prevede că toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi obligate să limiteze cantitatea de acizi grași trans nesaturați la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare. Produsele alimentare care nu sunt conforme mai pot fi comercializate până cel târziu la data de 1 aprilie 2021. După această dată, introducerea lor pe piață va fi interzisă.
