Curtea Constituțională a României a amânat pentru a doua oară pronunțarea asupra legii care schimbă radical pensionarea magistraților, invocând lipsa cvorumului. O decizie așteptată cu tensiune, într-un dosar cu implicații constituționale, politice și financiare majore.
Curtea Constituțională a României a decis duminică să amâne pentru luni, 29 decembrie 2025, deliberările privind Legea pensiilor magistraților, act normativ care modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu. Este a doua amânare consecutivă, motivată oficial de imposibilitatea constituirii cvorumului necesar, respectiv prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători ai Curții.
Potrivit unui comunicat al Curtea Constituțională a României, deliberările asupra obiecției de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție vor fi reluate luni dimineață, la ora 10.00. Ședința de duminică a fost suspendată după constatarea lipsei cvorumului, situație rar întâlnită într-un dosar de o asemenea importanță.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că se aștepta la acest deznodământ. „Bănuiam că în ședința de astăzi nu se va întâmpla nimic. Duminica nu se judecă nicăieri în lume. Lucrurile sunt complicate, pentru că nu reușesc să facă cvorum”, a afirmat Zegrean, sugerând că blocajul are cauze mai profunde decât simpla absență a unor judecători.
Legea aflată în dezbatere a fost adoptată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament și face parte din al doilea pachet de măsuri cu impact bugetar major. Ea a fost deja contestată anterior la CCR, iar în luna octombrie Curtea a decis că prima formă a actului normativ este neconstituțională, din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii.
Actuala sesizare a fost formulată în unanimitate de ICCJ, care susține că legea încalcă mai multe principii constituționale fundamentale. Magistrații instanței supreme reclamă, între altele, lipsa unei justificări reale a urgenței, invocarea eronată a condiționalităților din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și absența unor date concrete privind impactul economic al modificărilor propuse.
În argumentația transmisă Curții Constituționale, ICCJ arată că legea afectează grav predictibilitatea și securitatea juridică, introduce termeni neclari sau inexistenți în fondul normativ și produce modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o perioadă de tranziție reală. Potrivit instanței supreme, cumularea noilor reguli privind vârsta de pensionare, vechimea în muncă și eliminarea unor perioade asimilate determină creșteri bruște ale vârstei de pensionare pentru un număr semnificativ de magistrați.
De asemenea, ICCJ susține că legea creează o discriminare evidentă între magistrați și celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. În timp ce pentru alte profesii cuantumul minim al pensiei este de 65% din indemnizațiile brute, în cazul magistraților acesta este redus, iar plafonarea la 70% din venitul net este considerată excesivă și nejustificată, în condițiile în care impactul bugetar al pensiilor magistraților este relativ redus la nivelul cheltuielilor totale.
Un alt punct central al criticilor vizează independența justiției. Magistrații afirmă că noua lege contravine standardelor stabilite prin decizii ale CCR, CJUE și CEDO, afectând garanțiile constituționale ale statutului magistratului și încălcând caracterul obligatoriu al jurisprudenței Curții Constituționale.
Legea prevede, printre altele, creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, introducerea unei vechimi totale în muncă de 35 de ani, stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul și limitarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net. De asemenea, sunt restrânse posibilitățile de actualizare a pensiei și acordare a bonificației de 1%, doar pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.
Amânarea deciziei menține incertitudinea într-un dosar extrem de sensibil, care pune față în față Guvernul și sistemul judiciar. Verdictul CCR, așteptat luni, va avea consecințe majore nu doar asupra statutului magistraților, ci și asupra relației dintre puterile statului și a angajamentelor asumate de România în plan european.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
