Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc. Instituţia se opune

Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti a înaintat un răspuns către Ministerul Culturii prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte.

Muzeul „îşi manifestă regretul pentru această situaţie de confuzie, de care nu se face vinovat, şi-şi reafirmă intenţia păstrării integrităţii parcului istoric”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Contactat, marţi, de MEDIAFAX, Luis Popa a declarat că, vineri, când a primit solicitarea de la Ministerul Culturii, i s-a comunicat şi faptul că Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a cerut Guvernului să îi cedeze această parte din parcul muzeului în vederea construirii Muzeului Holocaustului din România.

Totuşi, managerul Muzeului Antipa nu consideră că este relevant cine cere acest teren şi cu ce scop. „Nu este relevant cine anume îl cere şi pentru ce îl cere. De-a lungul timpului, au mai fost tentative pentru diferite alte destinaţii şi, de fiecare dată, discuţia a fost în jurul dezvoltării Muzeului Antipa, nu în jurul destinaţiei prevăzute în acel moment. De aceea şi acum tot în sensul acesta este argumentaţia”, a declarat Luis Popa pentru MEDIAFAX.

Acesta a explicat că este o vorba despre o propunere care „a fost trimisă pe linie ierarhică, către diferite instituţii până în final la noi, care suntem administratori, să ne spunem punctul de vedere”.

„L-am făcut cât de bine argumentat am putut, aşteptăm să vedem ce poziţie vor avea, nu au lăsat să întrevadă niciun fel de curs al evenimentelor”, a mai spus acesta.

„Proprietar este statul român, prin Ministerul Culturii, şi administrator este Muzeul Antipa şi, în mod normal, ar trebui să existe un acord al administratorului pentru orice fel de întâmplări legate de imobil”, a declarat Popa.

„Sper ca, aşa cum de-a lungul timpului au mai fost astfel de tentative, şi acum, în urma explicaţiilor, lucrurile se vor linişti, pentru că, probabil, s-a făcut fără să se cunoască situaţia concretă a Muzeului Antipa, ca fiind cel mai vechi muzeu, cel mai vechi imobil de aici, din zona asta Kiseleff, singurul care supravieţuişte de atunci şi care e încărcat de o întreagă semnificaţie simbolică, culturală, şi probabil că în momentul propunerii respective nu s-a avut în vedere acest aspect, îmi vine greu să cred că lucrul acesta poate fi ignorat. La urma urmei, este un punct în jurul căruia oraşul s-a dezvoltat aici, în zonă”, a mai spus acesta.

Conducerea muzeului a înaintat luni un răspuns către Ministerul Culturii, prin care îşi manifestă opoziţia faţă de ideea înstrăinării a 45% din suprafaţa liberă de construcţii a instituţiei.

Argumentele sunt legate de calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, de apartenenţa la o zonă construită protejată, importanţa spaţiului verde şi nevoia de spaţiu pentru activităţile instituţiei muzeale.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este înscris în L.M.I. ca monument istoric de importanţă naţională, având codul B-II-m-A-18983 şi adresa în Şoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 1, sector 1, municipiul Bucureşti. Imobilul Muzeului Antipa a constat încă de la început din clădirea principală, precum şi din parcul Muzeului Naţional de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont.

Un alt plan de amenajare peisagistică a curţii muzeului a fost realizat de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn în anul 1943. Din analiza acestor planuri rezultă că edificiul studiat a fost gândit într-o relaţie de simbioză cu situl natural în care a fost amplasat, sit definit ca atare până la edificarea clădirii muzeului.

„Considerăm că pierderea unei părţi importante din suprafaţa curţii muzeului – 5.300 mp echivalează cu circa 45% din suprafaţa liberă de construcţii -, ar altera major relaţia simbiotică gândită iniţial între clădirea muzeului şi incinta sa”, se arată în comunicat.

Muzeul „Grigore Antipa” face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spaţiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecţie maxim impune protejarea valorilor arhitectural – urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor.

Un alt element foarte important al zonei, potrivit reprezentanţilor instituţiei, este vegetaţia abundentă păstrată în cadrul incintei, care se află într-o zonă a oraşului unde traficul, atât cel auto cât şi cel pietonal, este extrem de intens. Prezenţa vegetaţiei în curtea muzeului conferă incintei şi zonei o parte importantă din caracterul său deosebit, fiind o sursă de aer proaspăt şi răcoare pe timpul verii şi oferind linişte prin absorbţia poluării fonice cauzată de circulaţie. Prin urmare, prezenţa vegetaţiei este de o importanţă majoră în zonă, contribuind din plin la confortul urban.

În plus, spaţiul verde din incinta muzeului a fost în ultimii cinci ani terenul pe care s-au desfăşurat numeroase activităţi în aer liber pentru copii, activităţi care s-au bucurat de un mare succes şi de un număr impresionant de participanţi.

Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai iubite şi vizitate din Bucureşti şi din ţară. În acelaşi timp, datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere.

În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcţie subterană care să păstreze intact spaţiul verde şi care să ofere spaţiile suplimentare de care muzeul are nevoie.

Extinderea muzeului va genera următoarele beneficii: depozitarea colecţiilor în condiţii optime de climat şi securitate, dezvoltarea colecţiilor în spaţiile nou construite, inclusiv oferirea de spaţiu temporar sau permanent pentru colecţii aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din ţară, organizarea optimă a programelor cultural-educaţionale şi de valorificare a patrimoniului (expoziţii temporare etc.), creşterea substanţială a numărului de vizitatori, prin folosirea spaţiilor expoziţionale nou create, ceea ce ar creşte sustenabilitatea financiară a muzeului, dezvoltarea activităţii curatoriale şi de cercetare a patrimoniului în spaţiile eliberate în vechea clădire a muzeului.

„În acest sens, păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, concluzionează reprezentanţii muzeului.

„Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» îşi manifestă încrederea că Guvernul va lua în consideraţie necesitatea păstrării parcului actual şi a extinderii spaţiilor muzeului, fără afectarea spaţiului verde”, se mai arată în comunicat.