Reacţia MŢR, după ce proiecţia unui film a fost întreruptă: Protestatarii au confundat misiunea muzeului cu cea a unor culte religioase

Reprezentanţii Muzeului Ţăranului sunt de părere că persoanele care au întrerupt, duminică, o proiecţie a filmului „120 BPM”, cu tematică gay, au avut un mod de comportament generat de „confuzia în a ataşa unei instituţii publice de cultură o misiune pe care îndeobşte o au cultele religioase”.

O proiecţie a filmului „120 BPM”, cu tematică gay, programată duminică la cinematograful Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, a fost întreruptă de proteste, în timpul cărora mai multe persoane, afişând icoane, steaguri şi pancarte anti-LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender), au intonat cântece bisericeşti.

La proiecţia de duminică de la Muzeul Ţăranului a participat şi regizorul Tudor Giurgiu, care a scris despre acest incident pe pagina sa de pe platforma Facebook şi a şi publicat o înregistrare video. În această înregistrare se pot vedea mai multe persoane, unele având icoane în mâini, altele afişând steaguri tricolore şi pancarte, pe care se putea citi „Soros, leave the kids alone” şi „România nu e Sodoma şi Gomora”, în timp ce cântă muzică bisericească.

Reprezentanţii muzeului, care, luni, împlineşte 28 de ani, au declarat într-un comunicat următoarele:

„În mod nefericit, protestatarii de ieri, ca şi cei de acum cini ani, nu au văzut în MŢR un loc al dezbaterii, ci un instrument de propagandă religioasă, făcând un real deserviciu atât imaginii muzeului, ca instituţie publică, cât şi principiului toleranţei pe care religia creştină îl propune ca mod de viaţă. Ne pare rău să constatăm că modul de comportament al contestatarilor a fost generat de confuzia în a ataşa unei instituţii publice de cultură o misiune pe care îndeobşte o au cultele religioase„.

„Muzeul Naţional al Ţăranului Român este o instituţie culturală de prim rang în contextul lumii muzeale româneşti şi europene care, prin programul său expoziţional şi al acţiunilor culturale realizate, organizate în parteneriate sau găzduite de-a lungul timpului, a propus o perspectivă vie asupra tradiţiei şi a fenomenelor corelate acesteia, chestionând şi valorificând sub diverse forme şi expresii culturale teme majore ale culturii ţărăneşti şi urbane. Preocuparea constantă de a documenta şi valoriza problematica lumii şi a societăţii tradiţionale în relaţie directă cu cea a culturii urbane este deja o marcă a muzeului nostru şi expoziţiile, acţiunile culturale, conferinţele, publicaţiile de specialitate ale editurii noastre sunt o mărturie în acest sens. De peste zece ani, prin înfiinţarea Cinema Muzeul Ţăranului, MNŢR a iniţiat un proiect cultural de anvergură, deschis publicului ca o activitate conexă, cu rol de formator cultural şi de dezbatere de idei şi teme dintre cele mai reprezentative ale fenomenului cinematografic naţional şi internaţional, fiind gazda celor mai importante festivaluri româneşti şi internaţionale (premierele celor mai bune producţii cinematografice româneşti, Les films des Cannes, Docuart, Kinodisseea, Next, Astra film, Culese din Balkani, Săptămâna Filmului Maghiar, British Documentary, Audience Award, Dakino, Festivalul Filmului European etc.). Trebuie să menţionăm caracterul cultural al CMT, al cărui sprijin financiar de la Europa Cinemas a impus o calitate a proiecţiilor cinematografice oferite publicului, proporţia covârşitoare a filmelor fiind dedicată documentarelor antropologice şi etnologice, a filmelor de artă, a filmelor care tratează probleme psiho-socio-culturale, a filmelor pentru tineri. Unele dintre acestea au produs dezbateri reale asupra problemelor şi dramelor contemporane, contribuind la o cunoaştere mai profundă a societăţii actuale”, se arată în comunicatul muzeului.

„În acest sens, ne-am apropiat un public format în mare parte din studenţi, tineri, specialişti şi doritori de a consuma acte culturale într-o atmosferă prietenoasă, deschisă interogaţiilor intelectuale şi ale dialogului productiv. Nu putem fi de acord cu tipul de manifestare precum cea petrecută ieri seară, din mai multe motive. În primul rând, am mizat întotdeauna pe decenţa, conduita şi pregătirea intelectuală a publicului nostru spectator, indiferent de apartenenţele legate de religie, sex, mediu etc. În al doilea rând, dreptul la vizionare a unui film nu poate fi încălcat de unii spectatori în detrimentul celorlalţi. Şi mai grav, cei care nu sunt de acord cu conţinutul unui film nu au dreptul legal de a agresa verbal sau de orice altă natură pe ceilalţi spectatori, plătitori de bilet şi aceştia la rândul lor. Dacă cei implicaţi doreau să protesteze legal ar fi putut să o facă în faţa instituţiei, păstrându-se în limitele permise de lege. Pe de altă parte, există astăzi suficiente mijloace de a-ţi arăta dezacordul în probleme care ţin de subiecte care pot crea divergenţe de opinie. O modalitate de a dezbate în mod real filmul ar fi fost o discuţie la finalul proiecţiei, în care am fi putut eventual găsi răspuns la întrebări precum: unde se termină arta şi începe propaganda, de care filmul este acuzat. Cu siguranţă puteau fi dezbătute o mulţime de alte probleme pe care filmul le pune: cât de pregătită şi disponibilă este o societate actuală pentru rezolvarea unor probleme sociale acute care au impact în special asupra generaţiilor tinere”, potrivit aceluiaşi comunicat.

„Ne afirmăm cu această ocazie dorinţa de a nu fi transformaţi în terenul minat al unor confruntări care ţin mai degrabă de ideologie decât de credinţă. Misiunea muzeelor este înainte de toate o invitaţie la descoperire, reflecţie şi participare adresată fiecăruia dintre noi fără a restricţiona actul cultural şi libertatea de conştiinţă (…) Nu în ultimul rând, ne cerem scuze spectatorilor de ieri seară cu regretul de a le fi prilejuit un moment atât de neplăcut şi îi asigurăm că acest tip de incidente nu se vor mai repeta”, se încheie comunicatul.

Reprezentanţii muzeului mai spun că reprogramarea proiecţiei va fi anunţată ulterior.

Poliţiştii au fost sesizaţi prin apel la 112, mai multe echipaje de la Secţia 2 deplasându-se la faţa locului. Oamenii legii au stabilit că protestatarii participau la proiecţie şi la un moment dat s-au ridicat din sală şi au întrerupt filmul, intonând cântece bisericeşti şi afişând icoane, steaguri şi pancarte anti-LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender).

Aceştia au fost amendaţi de poliţişti.

Lungmetrajul „120 BPM”, propunerea Franţei pentru premiile Oscar 2018, este distribuit în România, din 26 ianuarie, de Voodoo Films. Lungmetrajul „120 BPM”, de Robin Campillo, recompensat cu marele premiu al juriului la ediţia de anul trecut a Festivalului de la Cannes, porneşte de la fapte reale – acţiunile organizaţiei civice Act Up din Franţa anilor 1990 -, pentru a vorbi, în cele din urmă, despre o temă cât se poate de actuală: trezirea din letargie a acelei pături din societate indiferentă la marile probleme sociale care o înconjoară. Act Up este considerată a fi precursoarea mişcărilor civice de după anii 2000 care au condus la obţinerea unor drepturi fundamentale pentru diferite grupuri de minorităţi – de la cele sexuale la cele civice.

Iniţiată în Statele Unite şi extinsă în toată lumea, cu o organizare extrem de vizibilă şi eficientă în Franţa, se consideră că Act Up a pregătit terenul pentru teme actuale de astăzi – de la căsătoria între persoane de acelaşi sex şi până la campania de stopare a agresiunilor sexuale în industria de film.