România ar putea să depășească și în acest an ținta de deficit
Comisia Europeană a exprimat preocupări serioase cu privire la situația fiscală și economică a României în cel mai recent raport Semestrul European. În ciuda alocării unui buget generos, deficitul bugetar al României nu a reușit să atingă ținta stabilită de guvernul român în anul precedent și este anticipat să depășească previziunile și în anul curent. Această situație riscă să agraveze deficitul de cont curent și nivelul datoriei externe, expunând țara la vulnerabilități în fața schimbărilor de opinie ale investitorilor internaționali.
În plus, dependența economică semnificativă a României de economiile Germaniei și Italiei introduce riscul efectelor de contagiune, în cazul în care aceste țări ar întâmpina dificultăți economice. Comisia a remarcat că, deși pachetul de consolidare fiscală adoptat recent de România reprezintă un pas pozitiv, acesta nu este suficient pentru a adresa în mod adecvat provocările fiscale ale țării.
Raportul subliniază că, deși economia românească a încetinit în 2023, există așteptări de accelerare a creșterii economice în 2024 și 2025, datorită creșterii veniturilor reale disponibile ale gospodăriilor și îmbunătățirii condițiilor financiare. Cu toate acestea, potențialele riscuri de scădere rămân semnificative, incluzând performanța slabă a partenerilor comerciali, o dezinflație mai lentă și întârzieri în absorbția fondurilor UE.
Piața forței de muncă din România se confruntă cu tensiuni, iar creșterea rapidă a salariilor reale, peste nivelul productivității, ar putea încetini procesul de dezinflație și afecta competitivitatea costurilor pe termen lung. Comisia Europeană recomandă o abordare prudentă în stabilirea salariului minim și în creșterea pretențiilor salariale în sectorul public pentru a preveni deteriorarea competitivității costurilor și a conturilor externe ale țării.
Deficitele publice și externe ridicate ale României necesită măsuri de politică adecvate, în special având în vedere impactul acestora asupra deficitului de cont curent și a îndatorării externe. Consolidarea fiscală, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și accelerarea reformelor structurale sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilităților economice ale României.
Comisia sugerează că progrese substanțiale în consolidarea fiscală ar putea reduce aceste vulnerabilități și ar trebui să fie susținute de continuarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Implementarea integrală a reformelor fiscale prevăzute în PNRR ar putea sprijini o corecție durabilă a deficitului public excesiv al României și ar permite crearea unui spațiu fiscal pentru absorbția șocurilor potențiale și stimularea creșterii economice când este necesar.
