România primește 24 de mld euro pentru mediu

România va primi fonduri europene în valoare de 24 de miliarde de euro pentru proiecte de mediu, 30% din valoarea totală obținută de țara noastră pentru redresarea economică.

Mai multe ONG-uri au analizat planul Guvernului și atrag atenția că măsurile privind mediul sunt continuări ale unor proiecte din anii ’70, dar care nu rezolvă probleme precum schimbările climatice, managementul deșeurilor, calitatea aerului, mobilitate, biodiversitate, arii naturale protejate sau infrastructură verde.

„Președintele Klaus Iohannis a obținut o sumă remarcabilă pentru România, cea mai mare pe care țara noastră a avut-o vreodată la dispoziție. Din aceste 80 de miliarde, conform deciziilor Consiliului European, 30% vor trebui cheltuite pentru obiective «verzi», pentru crearea unei economii performante, cu emisii reduse de carbon, conform obiectivelor Pactului Ecologic European. Prioritatea noastră de acum este una singură: atragerea tuturor acestor fonduri, inclusiv a celor pentru combaterea efectelor pandemiei. Spun asta deoarece cele 33 de miliarde de euro din programul de relansare economică vor trebui cheltuite în următorii doi ani. Asta înseamnă un ritm dinamic pentru a trimite toate planurile noastre autorităţilor europene”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

Ministerul a mai transmis, într-un comunicat, că are aproape finalizată o structură de coordonare care va ajuta ca România să beneficieze atât de fondurile din Pactul Ecologic European (European Green Deal), cât şi de acele fonduri din Next Generation EU, care sunt supuse criteriilor Pactului Ecologic.

„Această structură va asigura cooperarea şi coordonarea între instituţiile care au legătură cu fondurile pentru tranziţia climatică, dar şi consultarea largă cu mediul de afaceri, organizaţiile de mediu şi alte entităţi. Săptămâna viitoare vom avea primele consultări de acest fel. Vreau să fie clar un lucru: toți acești bani sunt, în primul rând, pentru a construi o economie puternică. Sumele pe care le avem la dispoziție ne pot ajuta industriile să producă mai mult cu consum redus de energie, să ne eficientizăm energetic sectorul clădirilor, să protejăm speciile, pădurile și să investim într-un aer sănătos în marile aglomerări urbane“, a adăugat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

ONG-uri: Planul Național de Investiții și Relansare Economică reușește să rateze complet orice țintă relevantă în mediu

Mai multe ONG-uri, printre care Greenpeace, WWF, Carpathia, Fundația Eco-Civica, Agent Green, Asociația Parcul Natural Văcărești și Kogayon, reunite în platforma www.mainesedecideazi.ro, au analizat componentele de mediu și energie din Planul Național de Investiții și Relansare Economică pregătit de Guvernul României.

„Concluzia este că acest plan reușește să rateze complet orice țintă relevantă în cele două domenii enunțate. Cu acest plan precar, ancorat în proiecte vechi de peste 40 de ani și chiar dăunător intereselor societății, riscăm să pierdem fondurile pentru redresare economică disponibile la nivelul Uniunii Europene”, atrag aceștia atenția.

Acordul Climatic de la Paris, Pactul Ecologic European, noile strategii ale Uniunii privind Biodiversitatea și De la Fermă la Consumator ar trebui să ghideze viziunea și tipul de măsuri de redresare economică propuse de România pentru a accesa banii de care avem atât de multă nevoie. Acestea stabilesc direcția în care se îndreaptă Europa și au fost negociate și agreate prin consens cu toate statele membre.

„Cu toate acestea și complet nejustificat, România propune un set de măsuri care ne țin captivi în normalitatea toxică ante COVID-19, continuări ale unor proiecte din anii ’70, cum ar fi hidrocentrala de pe Jiu, oprită prin decizia instanței pentru că a fost construită fără acord de mediu într-un parc național, sau proiecte aflate deja în derulare, dar cu impact marginal, cum ar fi programul Rabla, ba chiar nefuncționale, cum ar fi Casa Verde Fotovoltaic”, au transmis ONG-urile într-un comunicat.

Potrivit organizațiilor, planul nu abordează problema schimbărilor climatice, nu are niciun obiectiv concret privind conservarea resurselor naturale, bioeconomie, circularitate, managementul deșeurilor, calitatea aerului, mobilitate, biodiversitate, arii naturale protejate sau infrastructură verde, toate domenii care rezolvă și probleme grave de mediu, răspund ambițiilor, obligațiilor și țintelor asumate la nivelul UE și care sunt și generatoare de dezvoltare durabilă. Mai mult decât atât, planul nu rezolvă nici măcar problemele de infringement declanșate de CE împotriva României pentru nerespectarea Directivelor europene în zona de mediu și poluare.

În luna mai a acestui an, Guvernul a semnat scrisoarea țărilor progresiste (Green Growth Group) care cereau Comisiei Europene ca Pactul Ecologic European să fie la baza planurilor de redresare economică post COVID-19. Cu toate acestea, Planul Național de Investiții și Relansare Economică nu ține cont de niciuna dintre țintele Pactului.