Credincioșii ortodocși intră, începând de luni, 14 aprilie 2025, în Săptămâna Mare, perioada care precede Paștele și care are o profundă însemnătate spirituală. Săptămâna Patimilor, cum mai este numită, reconstituie simbolic suferințele, moartea și îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos și marchează finalul postului, culminând cu slujba Învierii din noaptea de sâmbătă spre duminică.
Rugăciune, post și curățenie trupească și sufletească
În această săptămână, în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate Deniile – slujbe de seară cu o încărcătură liturgică specială. Conform tradiției, mulți credincioși aleg să țină post aspru sau chiar post negru, ajunând până la apusul soarelui, iar spovedania și împărtășania devin obiceiuri centrale.
„În ultima săptămână înainte de Paște, noi, românii, avem și respectăm printre cele mai frumoase obiceiuri și tradiții strămoșești. Este o perioadă de liniște în care trebuie să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru. Este un timp bun pentru a cere iertare, pentru a putea întâmpina cu bucurie și mântuire în suflet sărbătoarea Învierii Domnului”, explică părintele Gabriel Cazacu.
Ce simbolizează fiecare zi din Săptămâna Mare
- Luni: Biserica pomenește pe dreptul Iosif cel preafrumos și blestemarea smochinului neroditor – simbol al lipsei de rod duhovnicesc.
- Marți: Se citește pilda celor zece fecioare, ca îndemn la priveghere și pregătire sufletească.
- Miercuri: Se amintește gestul femeii păcătoase care a uns cu mir picioarele Domnului – imaginea pocăinței și a iertării.
- Joia Mare: Se reiterează patru evenimente importante: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și trădarea lui Iuda.
- Vinerea Mare: Zi de post negru pentru mulți creștini, în amintirea răstignirii și morții pe Cruce a Mântuitorului.
- Sâmbăta Mare: Se face pomenirea îngropării Domnului și a coborârii Sale la iad. Este și ziua pregătirii pentru Slujba Învierii.
Tradiții și obiceiuri populare
Săptămâna Mare nu este doar o perioadă de intensă trăire spirituală, ci și una în care românii pregătesc gospodăria și masa pentru Paște. Lunea și marțea sunt zile dedicate curățeniei generale și spălării hainelor. Miercurea este ultima zi în care se mai lucrează în gospodărie, iar din Joia Mare încep pregătirile culinare: se vopsesc ouăle, se coc cozonacii și pasca.
Vinerea Mare este zi de liniște profundă: nu se spală, nu se coase și nu se fac treburi grele. Sâmbăta Mare este dedicată finalizării bucatelor, iar seara, credincioșii se pregătesc să meargă la biserică, pentru a lua parte la slujba Învierii.
Săptămâna Luminată – începutul bucuriei pascale
După noaptea Învierii, începe Săptămâna Luminată, o perioadă de bucurie neîntreruptă în care se cântă „Hristos a Înviat!” și se poartă haine de sărbătoare. Clopotele bat vesel, iar bisericile păstrează ușile deschise, simbol al ușii Raiului deschise tuturor celor care cred în Înviere.
Săptămâna Mare nu este doar un timp liturgic, ci și un apel profund la introspecție, iertare, pregătire și nădejde. Prin participarea la slujbele Deniei și păstrarea tradițiilor, creștinii se pregătesc nu doar să celebreze Paștele, ci să-l trăiască deplin, cu lumină în suflet.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
