Vasile Bănescu despre respingerea lui Mircea Cărtărescu: „Academia Română, un spațiu îmbâcsit de ultranaționalism și otrăvit de ură”

Decizia Academiei Române de a respinge candidatura scriitorului Mircea Cărtărescu la statutul de membru corespondent continuă să provoace reacții vehemente în spațiul public. Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și în prezent membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a criticat dur această hotărâre, descriind-o drept expresia unui naționalism obtuz și a unei „lichele morale” care continuă să domine structurile academice din România.

„Licheaua apărută din bezna morală a comunismului”

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bănescu a denunțat modul în care forul academic a blocat accederea celui mai apreciat scriitor român contemporan în rândurile sale, numind această decizie un act de „ură proletară”.

“A refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus și premiat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie fața unei generice creaturi pe care unii o credeau dispărută și descompusă în huma ultimilor 35 de ani, dar care își deschide brusc ochii siniştri: licheaua apărută din bezna morală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, oarbă la valoare și admirație, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituții care a primit-o în ea”, a scris Bănescu.

Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei a remarcat că, în acest context, valorile autentice ale culturii românești se vor dezvolta în afara Academiei, care, în opinia sa, este dominată de un naționalism post-ceaușist și de o aversiune față de libertatea intelectuală.

“Din cauza efectelor radiale ale prezenței acestei creaturi cu îngrijorător statut public de «nemuritor», numărul celor mai valoroși oameni de cultură din România va crește exclusiv în afara spațiului îmbâcsit de ultranaționalism post-ceaușist și otrăvit de ura față de autentica libertate, alteritate, europenitate și regalitate intelectuală” a continuat el.

Academia Română în centrul unei controverse culturale

Refuzul lui Mircea Cărtărescu de a fi primit în Academia Română a fost decis la o diferență de un singur vot. Potrivit Rodicăi Zafiu, președinte interimar al Secției de Filologie, Cărtărescu avea nevoie de 74 de voturi pentru a obține cele două treimi necesare, dar a primit doar 73.

Printre contestatarii scriitorului s-au numărat Valeriu Matei, directorul Editurii Academiei Române, și scriitorul Nicolae Breban, membru titular al Academiei din 2009. Cei doi au susținut că „Mircea Cărtărescu este un scriitor bun, dar nu de nivelul Academiei” și că „ar fi adus insulte poporului român”.

Decizia a stârnit critici dure nu doar din partea lui Vasile Bănescu, ci și a filosofului Gabriel Liiceanu, care a sugerat desființarea Academiei Române și crearea unei noi instituții care să reflecte valorile reale ale culturii românești.

Academia Română – între tradiție și stagnare

În ultimii ani, Academia Română a fost frecvent criticată pentru rigiditatea și lipsa de deschidere către modernitate, iar scandalul actual nu face decât să amplifice această percepție. Pe măsură ce tot mai multe voci importante din lumea culturală își exprimă nemulțumirea față de direcția în care se îndreaptă instituția, viitorul acesteia pare tot mai incert.

Respingerea lui Mircea Cărtărescu nu este doar o decizie administrativă, ci un semnal despre cine și ce valori domină în prezent Academia Română. Într-un peisaj cultural în continuă schimbare, rămâne de văzut dacă această instituție va reuși să-și recapete relevanța sau dacă va continua să fie percepută ca un bastion al trecutului.