Călătoria ar urma să dureze între patru și șase săptămâni, în funcție de condițiile meteo și de cantitatea de gheață de pe traseu, deși Pasajul Nord-Estic – care permite trecerea din oceanul Atlantic în Pacific de-a lungul coastei nordice a Rusiei – devine din ce în ce mai accesibil pe fondul topirii ghețurilor.
Un bloc de 21.000 de tone, fără motor, Akademik Lomonosov va fi tractat de mai multe nave. Centrala are două reactoare de câte 35 MW fiecare, apropiate de cele ale spărgătoarelor de gheață, față de peste 1.000 MW pentru o centrală nucleară clasică de nouă generație.
Barja are o lungime de 144 metri și o lățime de 30, cu un echipaj de 69 de persoane și o viteză medie de 3,5 – 4,5 noduri (6,5 – 8,3 km/h) și va fi racordată la rețeaua electrică din Pevek, urmând a deveni operațională până la finalul anului.
Deși populația orașului nu depășește 5.000 de locuitori, centrala asigură consumul pentru 100.000 de persoane și are ca scop alimentarea platformelor petroliere din regiune, în condițiile în care Rusia dezvoltă exploatarea de hidrocarburi în Arctica.
Akademik Lomonosov, a cărei construcție a început în 2006 la Sankt Petersburg înainte de a fi adusă la Murmansk anul trecut, va înlocui o centrală nucleară terestră și una pe cărbune.
„Titanic nuclear”
Asociațiile pentru protecția mediului denunță acest proiect de ani de zile și atrag atenția asupra pericolelor unui „Cernobîl pe gheață” sau a unui „Titanic nuclear”, care capătă un accent particular după explozia din august la o bază de testare a rachetelor din regiunea Arhanghelsk, care a provocat o creștere a radioactivității în zonă.
„Orice centrală nucleară produce deșeuri și este expusă unui accident, dar Akademik Lomonosov este în plus vulnerabilă și la furtuni”, afirmă Rachid Alimov, de la departamentul pentru energie al Greenpeace Rusia.
Cu atât mai mult cu cât vremea este extrem de imprevizibilă în Arctica.
„Barja este tractată de alte nave și în caz de furtuni puternice pot exista coliziuni. Rosatom prevede stocarea combustibilului folosit la bord (…), orice incident va avea consecințe grave pentru mediul fragil din Arctica, fără a uita lipsa de infrastructuri de intervenție acolo”, a adăugat Rachid Alimov.
Potrivit acestuia, districtul Ciukotka, imensă regiune mai mare ca Franța dar cu doar 50.000 de locuitori, „are un potențial enorm pentru dezvoltarea energiei eoliene și o centrală nucleară plutitoare este pur și simplu un mijloc prea riscant și prea costisitor pentru a produce energie electrică”.
Ideea unei centrale nucleare plutitoare, deși poate părea periculoasă, nu vine însă din senin. Industria nucleară, care încearcă să se reinventeze, dezvoltă în prezent mici reactoare, modulare și mai puțin scumpe, pentru a seduce noi clienți.
Sursa de inspirație este construcția navală, care folosește de mult timp energia nucleară pentru a propulsa submarine, spărgătoare de gheață sau portavioane, și sunt destinate în special regiunilor izolate și care dispun de puține infrastructuri.
O soluție mai simplă decât construirea unei centrale clasice pe un sol înghețat tot timpul anului, potrivit Rosatom, care intenționează să exporte astfel de centrale plutitoare în viitor.
VIDEO | Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice / ONG-urile acuză un „Cernobîl pe gheață” sau un „Titanic nuclear”
Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților pentru apărarea mediului legate de consecințele pentru această regiune foarte fragilă, scrie AFP.
Destinată alimentării dezvoltării producției de hidrocarburi în aceste zone extrem de izolate, Akademik Lomonosov va părăsi Murmansk, port din nordul extrem al Rusiei, unde a fost încărcată cu combustibil nuclear, cu direcția Pevek, mică localitate din Siberia estică.
