Fragment din Zidul Berlinului, expus la Academie
O bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului a fost expusă joi în curtea Academiei Române, în cadrul unei ceremonii la care au participat prim-ministrul Ludovic Orban, membri ai Academiei Române, ambasadori şi participanţi la Revoluţia română din decembrie 1989.
Ceremonia de dezvelire a fost organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Fragmentul, având o înălţime de trei metri şi o greutate de trei tone, a fost adus la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. După ceremonie, Aula Academiei Române a găzduit simpozionul intitulat „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989”.
L. Orban: Divizările artificiale, erorile politice sunt încă o parte a lumii noastre
Prim-ministrul Ludovic Orban a arătat în discursul său că Europa se confruntă, în prezent, cu „tentative de a construi noi ziduri”, nu din beton, „ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăţilor, a neîncrederii” sau a manipulării.
„Acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel în care România şi-a recuperat destinul de ţară democratică, membră a UE. Destinul politic şi istoric nu este însă niciodată un dat şi nu este o cale care ni se aşează în faţă şi pe care nu avem decât să o străbatem triumfal. El este o datorie şi o lecţie pe care trebuie să le purtăm în viaţă. Divizările artificiale, erorile politice sunt încă o parte a lumii noastre, Europa însăşi fiind astăzi pusă la încercare de tentativele de a construi noi ziduri. Poate nu din beton, ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăţilor, a neîncrederii, a manipulării şi a intereselor nefaste. Petrecându-şi decenii din istoria sa contemporană în partea întunecată din spatele Zidului, România este purtătoarea unei înţelegeri particulare a acestor pericole ale divizării. Avem obligaţia faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi europeni ca tocmai în astfel de momente în care tensiunile Brexit-ului, migraţiei, problemelor de securitate militară şi economică, dar şi clivajele inter-generaţionale pun la încercare UE, să fim o voce de partea încrederii în această construcţie politică, culturală, socială unică în istorie”, a declarat prim-ministrul.
Ambasadorul Germaniei: Nu sunt multe asemenea bucăţi din Zid care să fi rămas
Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a transmis felicitări echipei coordonate de prof. Dan Dungaciu, pentru „splendida muncă” depusă, menţionând că este vorba despre un proiect care „nu a fost deloc uşor” de pus în aplicare.
„Nu sunt multe asemenea bucăţi din Zid care să fi rămas. A fost nevoie de ceva muncă de detectiv la început, ca să găsim una şi să o aducem aici, cu ajutorul unor prieteni, la Bucureşti. Astăzi, cu ocazia a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bucureştiul are în sfârşit propria sa bucată originală din acest zid. Acest fragment şi-a găsit amplasamentul ideal în curtea Academiei Române, simbolizând recunoaşterea rolului istoric jucat de bărbaţi şi femei curajoşi, atât în Capitală, cât şi în România, în lupta pentru libertate, în 1989”, a spus el.
Dan Dungaciu a relevat legătura dintre căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română.
„Cred că acest eveniment este important, faptul că zidul se află aici este important, pentru a ne aduce aminte că ceea ce a început la Leipzig, în faimoasele ‘Manifestaţii de luni’ şi rugăciunile pentru pace, care au generat după o lună de zile căderea Zidului Berlinului, la Berlin, a continuat, s-a împlinit – zicem noi – la Timişoara, la Bucureşti.
Între Leipzig şi Berlin, Timişoara – Bucureşti este o unitate indestructibilă. Este un lanţ care ne leagă şi românii trebuie să fie conştienţi că suntem parte a acestei naraţiuni anticomuniste şi pro-europene, care a început în Germania şi s-a împlinit la Bucureşti. Zidul nostru a fost mai greu de dărâmat, a fost nevoie de sânge ca să îl înlăturăm, dar asta nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat aici nu a fost influenţat de evenimentele din Germania”, a declarat directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu”.
Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a depus o jerbă de flori la fragmentul expus în curtea forului de cultură, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în lupta împotriva comunismului.
„Evenimentele din toamna şi iarna anului 1989 au trezit speranţele, au zdrobit cele mai multe dintre barierele artificiale şi au redat demnitatea acestor popoare izolate din răsărit. Şi pentru români, căderea Zidului Berlinului a fost semnalul decisiv al degringoladei comunismului şi a devenit un puternic impuls pentru ridicarea la luptă. Comunismul a fost o ideologie care se voia generală, dar care a îmbrăcat în România anumite aspecte particulare, cunoscute de toţi, de la cultul personalităţii până la pierderea a zeci de mii de vieţi omeneşti”, a spus el.
„Pentru Academia Română este o mare onoare să aibă aici, în curtea sa, începând de azi, un simbol al istoriei europene, o parte a Zidului Berlinului, un simbol dureros, dar în acelaşi timp un simbol luminos, prin faptul că a fost dărâmat. Iată, putem şi noi să avem un asemenea semn al unui fost hotar, între totalitarism şi democraţie. Căderea Zidului Berlinului a deschis o serie întreagă de evenimente. Şi printre ele, cel mai drag nouă, esenţial pentru noi, Revoluţia Română. De aceea aveţi aici, alăturate, un fragment din Zidul Berlinului şi steagul faimos, fără stemă, al românilor liberi”, a declarat vicepreşedintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu.
Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a subliniat că străpungerea Zidului a reprezentat „un miracol” al istoriei.
„Când la 9 noiembrie 1989 Zidul avea să fie străpuns, către sfârşitul unei zile în a cărei dimineaţă părea încă veşnic, s-a consumat un miracol al istoriei. În ciuda încercărilor constante de desvrăjire din ultimii 30 de ani, acest miracol rămâne intact şi trebuie perceput ca atare. Zidul a fost înlăturat pe fundalul marilor răsturnări din Europa Centrală şi Răsăriteană, datorate voinţei popoarelor captive”, a precizat el.
La eveniment au mai participat fostul prim-ministru Petre Roman şi poeta Ana Blandiana.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
