Temerile privind o criză energetică se temperează, dar tensiunile în Strâmtoarea Ormuz persistă
Cotaţiile internaţionale ale petrolului au scăzut semnificativ luni, înregistrând o corecţie de aproximativ un dolar pe baril, după apariţia unor informaţii care indică o posibilă destindere a conflictului dintre Iran şi Israel. Potrivit Reuters, piaţa a reacţionat la semnalele venite din partea Teheranului, care ar fi lansat apeluri către Qatar, Arabia Saudită şi Oman pentru a media un armistiţiu cu statul israelian.
Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,4%, până la 73,20 dolari/baril, iar ţiţeiul WTI (West Texas Intermediate) s-a depreciat cu 1,47%, până la 71,91 dolari/baril. Mişcarea de luni vine după o creştere spectaculoasă de peste 7% înregistrată vineri, în contextul bombardamentelor israeliene asupra Iranului, într-un climat tensionat generat de suspiciunile privind programul nuclear iranian.
Sursele citate de Reuters afirmă că Iranul ar fi dispus la o deschidere diplomatică în dosarul nuclear în schimbul unui armistiţiu, apelând la puterile regionale pentru a-l convinge pe preşedintele american Donald Trump să medieze un acord cu Israelul. Informaţiile au fost iniţial publicate de Wall Street Journal.
Corecţie tehnică după o creştere speculativă
Specialiştii din piaţa energetică vorbesc despre o corecţie anticipată. Rory Johnston, analist şi fondator al Commodity Context, a explicat că „piaţa era supracumpărată vineri, în urma unui val speculativ de capital, ceea ce o face vulnerabilă la corecţii rapide”.
Această interpretare este susţinută şi de alţi experţi, care atrag atenţia că, în pofida loviturilor recente din regiune, infrastructura esenţială pentru exporturile petroliere nu a fost afectată.
„Israelienii nu au lovit insula Kharg, iar asta este ceea ce contează acum”, a subliniat Robert Yawger, analist la Mizuho. Insula Kharg este cel mai important terminal de export de petrol al Iranului, iar o lovitură asupra acesteia ar putea împinge preţul petrolului către pragul de 90 de dolari/baril.
Presiune geopolitică fără impact direct asupra exporturilor
Deocamdată, niciuna dintre părţi nu a atacat infrastructura de export esenţială, iar fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz – arteră strategică pentru transportul mondial de ţiţei – nu au fost blocate. Cu toate acestea, autorităţile navale au raportat interferenţe electronice tot mai frecvente în sistemele de navigaţie ale navelor comerciale care tranzitează regiunea, ceea ce alimentează neliniştea în rândul armatorilor şi companiilor energetice.
În fiecare zi, între optsprezece şi nouăsprezece milioane de barili de petrol şi derivate tranzitează Strâmtoarea Hormuz, făcând din această zonă una dintre cele mai sensibile din punct de vedere energetic la nivel global.
Iranul, sub presiune, dar OPEC+ are rezerve
Iranul, membru al OPEC, produce în prezent aproximativ trei milioane trei sute de mii de barili pe zi, din care exportă peste două milioane. În cazul unei escaladări a conflictului care să ducă la întreruperea acestor exporturi, analiştii estimează că OPEC+ dispune de suficientă capacitate de rezervă pentru a stabiliza piaţa şi a evita o criză de aprovizionare pe termen scurt.
Pe termen mediu, însă, stabilitatea rămâne incertă, iar evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu continuă să influenţeze direct dinamica pieţei energetice globale. Harry Tchilinguirian, şeful departamentului de cercetare de la Onyx Capital, a declarat că „totul depinde de cum evoluează conflictul în jurul fluxurilor energetice”.
Piaţa petrolului rămâne, aşadar, în aşteptare, cu ochii aţintiţi asupra negocierilor diplomatice şi a posibilelor mişcări militare în regiune. Orice escaladare ar putea duce la o reluare rapidă a creşterii preţurilor, în vreme ce un armistiţiu real ar avea efecte calmante asupra cotaţiilor internaţionale.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.