Protest al magistraților față de modificarea legii pensiilor

Magistrații din mai multe instanțe și parchete din România protestează începând de miercuri, 21 iunie, față de proiectul de modificare a pensiilor de serviciu, prin amânarea cauzelor și anchetelor, o formă de încetare parțială a activității, la limita legii, deoarece n-au voie să facă grevă.

Ultima dată când magistrații au paralizat Justiția pe același motiv a fost în februarie 2020, chiar înainte de pandemie. Atunci, puterea judecătorească a convins Legislativul și Executivul să renunțe la ideea de a „umbla” la pensiile speciale ale judecătorilor și ale procurorilor.

„Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina”, susțin magistrații.

Nemulțumirea a magistraților este ultima modificare a proiectului de lege referitor la pensiile speciale, mai exact impozitarea cu 15% a sumei ce depășește cuantumul salariului mediu net.

Reamintim că salariul mediu net în România este de aproximativ 4.200 de lei/lună, iar salariul mediu al unui judecător de curte de apel este de patru ori pe atâta, la care se mai adaugă sporuri și beneficii.

Câți bani fac magistrații și în ce condiții se pot pensiona

Judecătorii și procurorii pot ieși la pensie după 25 de ani vechime indiferent dacă au sau nu 60 de ani, iar pensia reprezintă 80% din salariul brut luat în ultimele luni de activitate.

Dacă nu au vârsta de pensionare, magistrații pot pierde câte 1% din pensie pentru fiecare an lipsă.

Când ajung la 60 de ani, iau pensie automat, indiferent dacă lucrează sau nu (spre exemplu, în avocatură).

În ziua în care numărul proceselor închise prin stingerea răspunderii penale a ajuns la 4.875 – urmare a „marii prescripții” date de CCR în mai 2022 – judecătorii și procurorii au anunțat că își suspendă activitatea pe perioadă nedeterminată și că vor amâna toate procesele și toate anchetele.

Pe perioada protestului magistraților, termenele de prescripție curg în continuare pentru inculpați.

Primele instanțe care au adoptat acestă formă de protest au fost Curtea de Apel București (care judecă 22 % din procesele aflate pe rolul celor 15 curți de apel din România) și Tribunalul București (8% din procesele de pe rolul tuturor celor 51 de tribunale din țară).

De asemenea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi parchetele de pe lângă judecătoriile de sector au hotărât, marţi, suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii.

Numărul acestor instanțe și parchete ar putea să crească în cursul zilei de miercuri, în funcție de hotărârile luate în Adunările Generale organizate la nivelul fiecărei unități.

Magistraţii au hotărât adoptarea unei forme de protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu ziua de miercuri, 21 iunie, cu excepţia următoarelor cauze:

• măsurile preventive în materie penală,
• cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală,
• percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare),
• grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei).