Raportul OLAF pe 2019: România, pe primul loc la investigații deschise în cazul unor fraude cu fonduri europene

România conduce cu 11 anchete în topul investigațiilor privind fraude cu fonduri europene deschise anul trecut de OLAF. 9 dintre ele au fost închise cu recomandări. Țara noastră este urmată de Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria, cu câte 7.

Foto: fragment din raportul OLAF pe 2019

Raportul dă exemplu un dosar de fraudă cu fonduri europene privind lucrări de canalizare și epurare a apelor uzate din județul Satu Mare.

Cazul a fost investigat împreună cu DNA și a vizat firma 3T Construct din Piatra Neamţ, deţinută între 2010 şi 2014 de directorul Tel Drum, Petre Pitiş, şi apoi preluată de Nicoleta Pene, directorul comercial al Tel Drum. Firma a intrat în insolvenţă în 2014 şi acum este în faliment.

Dosarul a vizat informațiile din nota SRI fotografiată de o ”cârtiță” din DNA și dusă la Ministerul Dezvoltării, unde ministru era Liviu Dragnea.

Ancheta a privit două licitaţii încheiate de firma 3T Construct cu compania Apaserv din Satu Mare. Potrivit SEAP (site-ul guvernamental de transparenţă în achiziţii publice), pe 29 martie 2013, asocierea de firme 3T Construct Piatra Neamţ şi Stulz Planaqua GmbH din Germania şi-a adjudecat prin licitaţie un contract de peste 19 milioane de lei fără TVA, adică peste 4 milioane de euro, cu compania Apaserv Satu Mare pentru „lucrări de construcţii staţii de epurare a apelor uzate în oraşele Tăşnad şi Abrud”.

Pe 30 decembrie 2012, un alt contract de aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, a fost încheiat de aceeaşi asociere de firme 3T Construct – Stulz Planaqua cu compania Apaserv pentru „extinderea staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul Satu Mare”.

Potrivit raportului OLAF, asocierea dintre firma controlată de directorii Tel Drum cu compania germană ar fi fost una formală, după cum a rezultat în urma investigației din Germania.

În plus, pentru adjudecarea licitaţiilor, reprezentanţii 3T Construct ar fi falsificat mai multe documente, astfel încât să respecte caietul de sarcini. Spre exemplu, ar fi fost falsificat CV-ul directorului de şantier Mirela Costache în ce priveşte experienţa minimă de 3 ani în lucrări hidrografice. În CV-ul ei s-ar fi adăugat în fals că ar fi condus ca diriginte de şantier lucrări hidrografice în comuna Gratia din Teleorman, localitatea natală a lui Liviu Dragnea. Acesta ar fi şi motivul pentru care procurorii DNA ar fi ridicat documente de la Gratia în 2017 şi l-ar fi audiat ca martor pe primarul localităţii.

DNA a clasat însă dosarul de fraudă cu fonduri europene pe 22 iunie 2020, pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. Vezi detalii aici.

Chiar dacă DNA a clasat cazul, OLAF a recomandat recuperarea prejudiciului de 6 milioane de euro.

Foto: fragment din raportul OLAF pe 2019

Raportul OLAF dă exemplu și o investigație privind un caz din 2013. Beneficiarul din România a cinci proiecte de acvacultură finanțate de UE a încasat banii, deși suprafetele pentru care a primit subvenții nu au fost niciodată acoperite de apă.

Cazul a fost închis în 2017, cu recomandarea de a se recupera finanțarea europeană de 1,3 milioane de euro.

Un alt exemplu dat de OLAF este cel al realizării unui sistem de detectare a incendiilor de pădure, finanțat prin Research Executive Agency. A fost format un consorțiu de cinci firme din Irlanda, Franța, Spania și România. O investigație OLAF a scos la iveală faptul că banii erau fraudați de membrii consortiului, iar cea mai mare parte a sumelor a fost redirecționată spre construirea unui hotel și cazinou. OLAF a cerut recuperarea a 410.000 euro.

Potrivit raportului OLAF, România se află pe locul doi în Europa, după Spania, la posibile fraude și nereguli legate de fondurile structurale în perioada 2015 – 2019. Tot pe locul doi, după Ungaria, se află România în ceea ce privește investigațiile din care au rezultat recomandari.