Tensiuni în creștere între UE și SUA pe tema tarifelor comerciale. Von der Leyen încearcă medierea unui acord rapid

Summit tensionat la Bruxelles între divergențe comerciale și presiuni geopolitice

Liderii Uniunii Europene s-au reunit joi la Bruxelles într-un summit crucial, în care au analizat noile propuneri comerciale venite din partea Statelor Unite, în încercarea de a evita aplicarea unor tarife vamale punitive promise de administrația președintelui Donald Trump începând cu data de 9 iulie. Deși presiunea timpului este majoră, statele membre par încă departe de un consens privind calea de urmat.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a prezentat șefilor de stat și de guvern ai UE un document scurt, descris de un diplomat european drept „un acord de principiu, de două pagini”, care evită menționarea unor sectoare industriale concrete. În spatele formulelor diplomatice se ascunde însă o divergență de fond: Germania pledează pentru o soluție rapidă, în timp ce Franța insistă pe o poziție mai dură.

„Mai avem doar două săptămâni – așa că ar trebui să mergem pe ceva de genul acordurilor Brazilia sau Marea Britanie”, a explicat un diplomat UE, sugerând că blocul trebuie să evite o confruntare comercială deschisă cu Washingtonul. În schimb, oficialii francezi au cerut o poziție fermă, care să includă condiționări legate de accesul serviciilor europene pe piața americană.

Cancelarul german Friedrich Merz s-a poziționat deschis pentru o înțelegere rapidă, declarând că „UE trebuie să obțină un acord mai simplu, mai rapid”, în timp ce în culise, Parisul pare pregătit pentru o confruntare de durată.

Între timp, președintele Trump a lansat un nou avertisment: dacă nu se ajunge la o înțelegere până în iulie, tarifele pentru bunurile europene vor fi majorate la cincizeci la sută.

Context tensionat și pe plan geopolitic: Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei

Summitul de la Bruxelles a urmat imediat reuniunii NATO desfășurate la Haga, unde s-a decis creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor membre. Însă unele țări, precum Spania, au cerut derogări, semnalând dificultăți în respectarea noilor angajamente.

Pe agenda liderilor europeni s-au aflat și subiecte sensibile precum sprijinul acordat Ucrainei și perspectiva – încă foarte disputată – a aderării acesteia la UE, în plin război cu o Rusie înarmată nuclear. Ungaria se opune ferm, iar sprijinul pentru Ucraina rămâne o linie de falie între guvernele estice și cele vest-europene.

În intervenția sa prin videoconferință, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un nou pachet de sancțiuni care să vizeze industria petrolieră și sectorul bancar rus. „Este nevoie de un mesaj politic clar – că Ucraina este ferm pe calea europeană și că Europa își respectă promisiunile”, a transmis liderul de la Kiev. Zelenski a avertizat că orice întârziere ar putea „crea un precedent la nivel global” și submina credibilitatea Uniunii.

Sancțiunile împotriva Rusiei, reînnoite temporar, dar sub semnul incertitudinii

În ciuda divergențelor, liderii UE au convenit joi seară să reînnoiască pentru încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei din cauza invaziei din Ucraina. Deși Ungaria și Slovacia și-au exprimat anterior rezervele, în cele din urmă s-a ajuns la un compromis care permite menținerea măsurilor existente.

Totuși, viitorul regim de sancțiuni se anunță și mai problematic. Comisia Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni și planuri ambițioase pentru eliminarea completă a dependenței de gazul rusesc până în anul 2028, ceea ce va reaprinde probabil conflictele între statele membre.

Summitul UE de la Bruxelles a scos la iveală o realitate tulburătoare: în fața unei Americi impredictibile și a unui război prelungit în est, unitatea europeană rămâne fragilă, iar liderii trebuie să ia decizii rapide și curajoase într-un climat de incertitudine crescândă.