Vladimir Cosma – un român la Paris

Cine? Cinema!” la www.ClasicRadio.ro

Duminică, 14 iunie, de la ora 10:00, cu Luminiţa Boerescu (în reluare, seara, de la ora 18.00 şi 24:00)

Ce au în comun, în afarǎ de succesul la public din epocǎ, filme ca: “Diva”, “Capra”/ La Chèvre, La Boum, le Bal, ”Asul Aşilor”/L’As des as, “Fugarii”/Les Fugitifs, Les Zozos, Pleure pas la bouche pleîne, Dupont Lajoie, Un éléphant ça trompe énormément, La Dérobade, Le père Noël est une ordure, L’Étudiante, La Gloire de mon père, Le Château de ma mère, “ La cinǎ cu un gogoman”/Le Dîner de cons…Muzica semnatǎ de Vladimir Cosma, desigur! Compozitorul s-a nǎscut la Bucureşti, în 1914,  într-o familie de muzicieni. Tatǎl sǎu, Teodor Cosma a fost compozitor şi dirijor, mama sa muzicianǎ şi campioanǎ a Europei şi a României la nataţie, unchiul sǎu, Edgar Cosma a fost tot compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici, pianistă şi elevǎ a lui Ferruccio Busoni. Tatǎl sǎu îi dǎ prenumele de Vladimir, din dragoste pentru cultura francezǎ, simbolizatǎ la acea vreme în Romania de Ambasadorul Franţei la Bucuresti – Wladimir d’Ormesson. Compozitorul studiazǎ vioara şi compoziţia la Conservatorul din Bucureşti, iar în 1963 soseşte la Paris, pentru a­-şi continua studiile la Conservatorul de aici, lucrând cu Nadia Boulanger. Pe lângǎ muzica clasicǎ el se simte atras de jazz, muzica de film şi toate formele de muzicǎ popularǎ. Din 1964, efecteauzǎ numeroase turnee în lumea întreagǎ, ca violinist, dar se dedicǎ şi compoziţiei. A scris lucrǎri muzicale ca: “Trois mouvements d’été”, pentru orchestrǎ simfonicǎ, “Oblique”, lucrare pentru violoncel şi orchestrǎ de coarde, muzicǎ de scenǎ şi de balet-“Volpone”, de exemplu, pentru Comedia Francezǎ, dar şi “Fantômas” … În 1968 regizorul Yves Robert îi încredinţeazǎ misiunea de a scrie muzica pentru filmul sǎu “Alexandre le Bienheureux”, cu Philippe Noiret. Cosma îl înlocuieşte de fapt pe celebrul compozitor Michel Legrand, care era prea ocupat la acea datǎ. Românul Vladimir Cosma s-a achitat de minune de aceastǎ primǎ misiune pentru film, de vreme ce, pânǎ acum, a scris partituri pentru nu mai puţin de peste 300 de filme de lung metraj şi seriale de televiziune.  “Aventurile rabinului Jacob”/ Les Aventures de Rabbi Jacob, film din 1973, considerat ca una dintre cele mai bune  comedii franceze, de altfel o comedie cultă, dar şi una dintre cele mai bune comedii ale lui Louis de Funes, beneficiazǎ totodatǎ şi de ceea ce critica de specialitate a numit “o superbǎ muzicǎ” ce se armonizeazǎ de minune cu atmosfera filmului. O altǎ comedie, intratǎ în rândul filmelor clasice, o parodie a filmelor de spionaj, a cǎrei muzicǎ a fost compusǎ de Vladimir Cosma este “Marele blond cu o gheatǎ neagrǎ”/ Le Grand Blond avec une chaussure noire. Aici, leit motivul muzical al filmului, compus de Cosma, ce se identificǎ parcǎ cu personajul principal, este interpretat la nai de Gheorghe Zamfir. În anii `70, deşi compozitorul plecase din  ţarǎ şi, de obicei, despre artiştii plecaţi în occident nu se mai vorbea,  filmul “Marele blond cu o gheatǎ neagrǎ” a  fost totuşi difuzat pe ecranele din Romania, iar tema muzicalǎ era fredonatǎ de toatǎ lumea, chiar şi de copii. A urmat “Întoarcerea marelui blond”/ Le retour du Grand Blond, care s-a bucurat de acelaşi succes. Cosma este de asemenea strǎlucitul ilustrator muzical al unor producţii franceze şi americane de televiziune ca: “ Michel Strogoff”, “Kidnapped”,” Mistral’s Daughter”, “Châteauvallon”,” Les Mystères de Paris”,” Les Cœurs brûlés”. A colaborat cu regizori importanţi, printre care: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayatte, Jean-Pierre Mocky, Édouard Molinaro şi Jean-Marie Poiré. Muzica de film i-a permis sǎ aprofundeze diferite tendinţe muzicale. A scris jazz pentru mari solişti, ca de exemplu: Chet Baker, Toots Thielemans, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Philip Catherine, Tony Coe, Pepper Adams, melodii pentru Nana Mouskouri, Marie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand, a scris melodii de inspiraţie folcloricǎ pentru nai (destinatǎ concertelor lui Gheorghe Zamfir sau Stanciu Simion), pentru cimpoi ( interpret Liam O’Flynn) sau  chitarǎ (solistǎ Romane). A scris de asemenea muzicǎ clasicǎ –Concerto de Berlin pour violon et orchestre, Concerto pour euphonium et orchestre, Concerto ibérique pour trompette et orchestre, Courts-métrages pour quîntette de cuivres…În 2006 dirijeazǎ în premierǎ mondialǎ compoziţia  “Eh bien ! dansez maîntenant”, un divertisment pentru narator şi orchestrǎ simfonicǎ, dupǎ Fabulele lui Jean de La Fontaine, în cadrul unui concert dat la Victoria Hall, Geneva, cu Orchestra Simfonicǎ  Romandǎ a Elveţiei şi  Lambert Wilson, ca recitator. Va mai dirija aceastǎ compoziţie şi la Paris, în 2010, cu Orchestra Naţionalǎ a Franţei şi cu participarea actorului Éric Génovèse, societar al companiei Comédie-Française. A scris de asemenea opera Marius et Fanny, inspiratǎ dupǎ o serie de trei romane de Marcel Pagnol, prezentatǎ la Opera din Marsilia, cu Roberto Alagna şi Angela Gheorghiu în rolurile principale, dar şi comedia muzicalǎ Les Aventures de Rabbi Jacob, prezentatǎ la Palais des Congrès de Paris, cu Éric Métayer şi  Marianne James. De altfel, neobosit el afirmǎ cǎ: „ De multǎ vreme, după fiecare film, rescriu muzica mea de film, fie sub formǎ instrumentalǎ, fie sub formǎ de suite simfonice, fie sub formǎ de concerte … Muzica de film este arta conciziei. Tema, culoarea trebuie să se impună imediat în câteva secunde. Am vrut să dezvolt, să construiesc într-o formă mult mai amplǎ, tot acest material, care a fost născut datorită cinematografiei. ”  În 2009, dirijeazǎ la biserica Saînte-Madeleîne de Béziers, cantata 1209, pentru sopranǎ, recitator, cor de copii şi orchestrǎ, scrisǎ cu ocazia împlinirii a opt sute de ani de la masacrul miilor de locuitori din Béziers, în 1209, în timpul unei cruciade. În paralel, se preocupǎ permanent de rescriereea muzicii sale de film, pentru interpretarea ei în sǎlile de concerte, dar e prezent şi ca dirijor în concertele unor orchestre simfonice, ca de exemplu cu Orchestra Simfonicǎ  Romandǎ a Elveţiei (în 2003), cu Orchestra Naţionalǎ din Lyon (3 concerte în 2005 şi unul ǎn 2014) sau cu  Orchestra Naţionalǎ Ile-de-France, la teatrul  Châtelet, din  Paris. A condus ca dirijor în numeroase concerte simfonice mari orchestre naţionale, având solişti prtigioşi ca de exemplu:  Ivry Gitlis, Vadim Repîn, Wilhelmenia Fernandez, Patrice Fontanarosa, Jean-Luc Ponty, Didier Lockwood, Stanciu Simion , Philip Catherineş.a. Vincent Perrot i-a dedicat, în 2009,  o carte de interviuri, intitulatǎ  “Vladimir Cosma comme au cinema”, dar şi o antologie ce regrupeazǎ muzica, din 91 de filme, scrisǎ de Vladimir Cosma, lansatǎ în 2011. În martie 2013, Vladimir Cosma a dat douǎ concerte la Grand Rex, cu cele mai cunoscute teme muzicale din filmele sale, având-o ca solistǎ pe Nolwenn Leroy. Cosma a primit douǎ Premii César pentru muzica din Diva (1982) şi  Le Bal (1984), dar şi numeroase discuri de aur şi de platinǎ, în lumea întreagǎ: Franţa, Germania,  Japonia, Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Italia, Olanda. Este Cavaler al Legiunii de Onoare, Comandor al Artelor și Literelor şi Mare Ofiţer al Meritului Cutural  Român.

Forţa talentului sǎu? Detaliul esențial!  „Veţi gǎsi  întotdeauna în filmele mele, ceva, ideea, timbrul, culoarea care va personaliza filmul. De exemplu, naiul în „Marele blond cu o gheatǎ neagrǎ” sau sunetul valurilor și strigătul pescărușilor în „Un éléphant ça trompe énormément„. Aceastǎ personalizare este ca parfumul unei femei frumoase, ca o  alchimie a două elemente. Uneori fuziunea lor devine magicǎ, evident.! „