Un nou raport federal publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA confirmă ceea ce nutriționiștii suspectau de ani de zile: alimentele ultraprocesate constituie sursa principală de calorii în dieta americană. Datele colectate între august 2021 și august 2023 arată că, în medie, 55% din caloriile consumate de americanii cu vârsta de peste un an provin din produse ultraprocesate, un procent și mai ridicat în cazul copiilor.
Este pentru prima dată când autoritățile federale din domeniul sănătății publică un raport oficial care cuantifică la nivel național consumul acestor produse. Documentul apare într-un context marcat de creșterea îngrijorărilor privind efectele alimentației moderne asupra sănătății publice. Secretarul sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a afirmat recent că „ne otrăvim singuri” prin consumul ridicat de alimente ultraprocesate, pe care le consideră direct responsabile pentru apariția bolilor cronice.
Copiii și tinerii, cei mai expuși
Potrivit raportului CDC, copiii și adolescenții americani sunt marii consumatori de produse ultraprocesate, cu un procent alarmant de 62% din totalul caloriilor provenind din astfel de alimente. La polul opus, adulții peste 60 de ani consumă ceva mai puțin – sub 50%. Consumul este mai ridicat în rândul persoanelor cu venituri reduse, ceea ce indică o legătură directă între accesul la hrană sănătoasă și situația socio-economică.
Principalele surse de alimente ultraprocesate includ burgerii și sandvișurile, gustările sărate, produsele de patiserie dulci, pizza și băuturile îndulcite. Deși studiile nu au demonstrat încă o cauzalitate directă, aceste produse au fost asociate cu obezitate, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice.
Ușoară scădere a consumului în ultimul deceniu
Surprinzător pentru cercetători a fost faptul că procentul caloriilor provenite din alimente ultraprocesate a scăzut ușor față de deceniul trecut. În 2013–2014, adulții obțineau 56% din calorii din astfel de surse, iar copiii ajungeau la aproape 66% în perioada 2017–2018. Coautoarea raportului, Anne Williams, expertă în nutriție la CDC, a evitat să speculeze asupra cauzelor acestei scăderi, dar a remarcat că ar putea fi un semn al unei conștientizări tot mai mari a riscurilor alimentare.
Andrea Deierlein, specialistă în nutriție la Universitatea din New York, consideră că publicul devine tot mai atent la etichetele nutriționale și încearcă să reducă produsele extrem de procesate: „Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”.
Dilema definiției: ce este cu adevărat „ultraprocesat”?
Un obstacol important în calea politicilor publice eficiente îl reprezintă însă lipsa unei definiții clare și unitare a termenului „ultraprocesat”. Raportul CDC a utilizat clasificarea Nova, dezvoltată de cercetători brazilieni, care împarte alimentele în patru categorii în funcție de gradul de procesare. Alimentele ultraprocesate sunt descrise drept „extrem de gustoase, bogate în energie, dar sărace în fibre și în alimente integrale, conținând mari cantități de sare, zahăr, grăsimi nesănătoase, aditivi și conservanți”.
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Departamentul Agriculturii din SUA au lansat recent o solicitare de informații pentru elaborarea unei noi definiții standardizate, menită să reglementeze mai clar produsele din lanțul alimentar american.
Recomandări pentru consumatori
În lipsa unei reglementări clare, specialiștii recomandă o atitudine precaută și informată din partea consumatorilor. Deierlein sugerează înlocuirea produselor preambalate cu alternative mai puțin procesate: de exemplu, ovăzul simplu îndulcit natural cu miere sau sirop de arțar, în locul cerealelor instant îndulcite industrial.
„Cred că există opțiuni mai puțin procesate pentru multe alimente. E nevoie doar de puțină atenție și de citirea cu atenție a ambalajelor”, subliniază ea.
Raportul CDC nu aduce doar o confirmare statistică, ci și un semnal de alarmă: dieta modernă, bazată tot mai mult pe comoditate și gust instantaneu, vine la pachet cu un cost major pentru sănătatea publică. În absența unor măsuri sistemice, responsabilitatea rămâne, deocamdată, pe umerii fiecărui consumator.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.













