Atacul hibrid asupra României a fost declanșat de Rusia în urmă cu opt ani, prin campanii online care promovau produse pseudo-științifice și remedii false. Scopul inițial nu a fost doar financiar, ci și strângerea unei baze de date cu persoane predispuse la dezinformare. Acestea au fost ulterior direcționate către propaganda conspiraționistă, culminând cu sprijinul pentru personaje precum Călin Georgescu.
O strategie de manipulare atent construită
Mircea Toma, membru CNA, explică într-un interviu acordat News.ro cum pandemia a accelerat acest fenomen. A fost un moment-cheie pentru propaganda hibridă, deoarece:
• A permis identificarea și recrutarea unui public influențabil, gata să creadă teoriile conspirației.
• A erodat încrederea în instituții, prezentând măsurile guvernamentale drept un „atac asupra libertății”.
• A format o masă de oameni furioși, pregătiți să respingă orice sursă oficială și să îmbrățișeze mesaje radicale.
Un exemplu clar a fost campania împotriva măștilor și a vaccinurilor, unde s-a folosit un discurs menit să creeze opoziție totală față de recomandările autorităților.
De la conspirații la politică: cum a fost creat fenomenul Georgescu
Călin Georgescu nu a apărut din neant. Ascensiunea sa a fost posibilă datorită unui plan bine pus la punct, care a combinat:
• Rețele sociale, în special TikTok, unde mesajele sale au fost amplificate artificial.
• Mass-media controlată, televiziuni transformate în „tribune electorale” pentru promovarea sa.
• Rețele de influență, inclusiv foști ofițeri de informații și persoane cu legături în zona naționalistă și extremistă.
Impactul a fost atât de mare încât, după respingerea candidaturii sale, mii de oameni au reacționat emoțional, plângând pe străzi sau postând mesaje dramatice pe rețelele sociale.
Cum s-a implicat CNA și ce măsuri sunt luate acum
CNA a observat creșterea explozivă a acestui fenomen și a luat măsuri, printre care:
• Sancționarea televiziunilor care promovează discursuri toxice. Amenzile au ajuns la 200.000 de lei, iar în unele cazuri, emisiunile au fost întrerupte timp de 10 minute la ore de maximă audiență.
• Monitorizarea platformelor online. CNA a stabilit canale directe de comunicare cu TikTok și Meta, astfel încât postările care conțin dezinformări periculoase să fie eliminate în mai puțin de 5 ore.
• Sesizarea Comisiei Europene. CNA a fost prima instituție românească care a avertizat UE că România este ținta unui atac hibrid. În urma sesizării, Comisia Europeană a cerut explicații platformelor online.
Problema instituțiilor și reacția întârziată
În ciuda acestor măsuri, rămâne o problemă majoră: inerția instituțiilor.
• Sesizările CNA privind discursul extremist au fost ignorate timp de un an.
• Autoritățile au subestimat fenomenul Georgescu, iar reacția a venit prea târziu.
• Războiul informațional nu este tratat cu seriozitate, iar România nu are mecanisme eficiente pentru detectarea campaniilor de manipulare în timp real.
Concluzie: România, într-o luptă continuă cu propaganda hibridă
Atacul asupra României nu este un episod izolat, ci parte dintr-o strategie globală menită să destabilizeze democrațiile europene. Ținta finală? O Românie slăbită, vulnerabilă, ușor de influențat din exterior.
Răspunsul trebuie să fie unul ferm: sancțiuni mai dure, educație media, monitorizare activă a platformelor online și o colaborare mai strânsă între instituții și partenerii internaționali.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
