Criza bugetară afectează introducerea de noi medicamente compensate în sistemul de sănătate din România

Criza bugetară din ultimele luni a avut un impact semnificativ asupra activității spitalelor și a programelor naționale de sănătate din România. Mai mult, Compania Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) era aproape să reducă finanțarea pentru medicii de familie și de ambulatoriu începând cu 1 februarie, justificând această decizie prin bugetul insuficient din 2024. Un alt efect al crizei bugetare a fost amânarea introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a pus vina pe Ministerul Finanțelor pentru blocarea introducerii de noi medicamente compensate. Rafila a declarat că, deși hotărârea de guvern pentru introducerea acestor medicamente a fost promovată și completată la Ministerul Sănătății, aceasta se află acum la Ministerul Finanțelor pentru aprobare.

„Așteptăm să vedem, pe măsură ce vor exista resurse financiare disponibile, suplimentarea fondului la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde se găsesc medicamentele compensate și gratuite, din partea Ministerului de Finanțe”, a declarat ministrul Rafila.

Oficial, introducerea de noi molecule pe lista medicamentelor compensate este motivată de o „evaluare financiară” a impactului măsurii. Cu toate acestea, proiectul de hotărâre de guvern care prevede includerea a 28 de molecule noi pe listă a fost blocat în circuitul interministerial de avizare din luna noiembrie a anului trecut, din motive bugetare.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a atras atenția asupra faptului că întârzierea în includerea noilor medicamente pe listă ascunde o situație alarmantă. Aproximativ 84.000 de pacienți ar avea nevoie de medicamentele care așteaptă să fie incluse necondiționat pe listă, iar aproximativ 30.000 de pacienți de medicamentele care urmează să fie incluse în contractele cost-volum.

Cu toate că pentru multe dintre aceste medicamente impactul bugetar este neutru sau chiar negativ, comparativ cu alternativele terapeutice deja compensate, progresul în includerea lor în sistemul de sănătate din România a fost blocat de problemele bugetare și birocratice.