Dieta occidentală afectează metabolizarea fructelor și legumelor nepreparate termic

Getting your Trinity Audio player ready...

Alimentația occidentală, bogată în alimente procesate și sărace în fibre vegetale, este din ce în ce mai recunoscută pentru efectele sale nocive asupra sănătății umane. Un aspect cheie al acestei probleme a fost recent subiectul unui studiu în revista Science, care aruncă lumină asupra modului în care intestinul uman interacționează cu materia vegetală și fibrele.

Fructele și legumele, esențiale pentru sănătatea noastră, găzduiesc un compus organic abundent numit celuloză, o formă de fibre alimentare și până în prezent, modul în care corpul nostru descompune acest material dificil a fost relativ necunoscut. Studiul menționat mai sus, condus de o echipă internațională de cercetători, a identificat bacterii până acum necunoscute în intestinul uman, capabile să descompună celuloza, descoperire care sugerează că avem mai multe în comun cu animalele rumegătoare decât am crezut vreodată. Coordonatorul principal al acestui studiu, specialistul în microbiologie Sarah Moraïs de la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a investigat microbiomul intestinal al oamenilor din diferite perioade și regiuni.

Rezultatele au arătat că speciile de bacterii capabile să descompună celuloza sunt abundente în populații precum vânătorii-culegători și oamenii antici, dar sunt vizibil reduse și chiar absente în societățile moderne industrializate. Această lipsă a fost pusă pe seama schimbărilor în dieta asociată cu stilul de viață occidentalizat, care este caracterizat prin consumul redus de fibre vegetale și ridică întrebări despre modul în care lipsa acestor bacterii ar putea influența sănătatea noastră metabolică și intestinală.

Autorii studiului sugerează că reintroducerea intenționată a acestor bacterii în intestinul uman ar putea fi benefică pentru sănătatea noastră. În plus, se observă că suplimentele de celuloză și fibre vegetale pot aduce beneficii considerabile pentru sănătatea umană, îmbunătățind microbiomul intestinal și răspunsurile imunitare.

Cu toate acestea, cercetări ulterioare sunt necesare pentru a înțelege pe deplin impactul acestei descoperiri asupra sănătății noastre generale. Asocierile rzultate sunt promițătoare însă mecanismele exacte rămân încă în mare parte neexplorate iar acest studiu reprezintă doar un pas semnificativ înainte în înțelegerea relației complexe dintre dieta umană și sănătatea intestinală.

Un semnal de alarmă trebuie activat însă având în vedere că sănătatea întregului organism are de suferit în cazul privării acestuia de nutrienții proveniți din fructele și legumele prospete.