Guvernul Bayrou, demis prin vot de neîncredere. Macron, în fața unui nou test politic major

Franța traversează o nouă criză politică după ce guvernul condus de François Bayrou a fost răsturnat luni seara în Adunarea Națională, unde o majoritate de 364 de deputați au votat împotriva sa. Doar 194 de parlamentari și-au exprimat sprijinul pentru premier, marcând o premieră istorică: pentru prima dată în cea de-a Cincea Republică, un șef de guvern este demis printr-un vot de încredere eșuat.

Bayrou, premier de sacrificiu

În vârstă de 74 de ani și cu doar nouă luni la conducerea executivului, François Bayrou își va prezenta demisia marți dimineață președintelui Emmanuel Macron. Palatul Élysée a confirmat că șeful statului „a luat notă” de deznodământ și va numi în zilele următoare un succesor.

Bayrou a mizat pe un vot de încredere pentru a-și asigura sprijinul parlamentar în planul de reducere a deficitului bugetar – estimat la aproape dublul plafonului european de 3% din PIB – și pentru a ataca problema datoriei publice, aflată la 114% din PIB. Strategia a eșuat însă, opoziția refuzând să susțină un buget cu economii de 44 de miliarde de euro.

Reacțiile opoziției

Liderii partidelor de opoziție au întâmpinat căderea guvernului cu satisfacție.

Marine Le Pen a vorbit despre „sfârșitul agoniei unui guvern fantomă” și a cerut alegeri anticipate. Mathilde Panot, din partea La France Insoumise, a afirmat că „este o zi de ușurare pentru milioane de francezi”.

Macron a respins până acum varianta dizolvării parlamentului pentru a doua oară, după ce, în urma alegerilor anticipate convocate anul trecut, nu s-a reușit conturarea unei majorități stabile.

Macron, în fața celei mai dificile alegeri

Președintele Franței a pierdut, în mai puțin de doi ani, patru prim-miniștri. Alegerea unui succesor pentru Bayrou se anunță extrem de complicată:

un premier din rândul centrului sau al conservatorilor ar repeta formula deja încercată și eșuată; un socialist moderat ar putea deschide o nouă cale de dialog, dar ar tensiona agenda economică pro-business a președinției; numirea unui tehnocrat ar putea aduce stabilitate administrativă, fără însă a rezolva blocajul politic.

Oricare ar fi varianta, noul guvern va trebui să treacă rapid testul bugetului, aceeași provocare care l-a adus pe Bayrou în impas.

Repercusiuni europene și presiunea străzii

Franța, deja țara cu cel mai mare deficit din zona euro, riscă să fie retrogradată de agențiile de rating. Fitch va publica o evaluare decisivă pe 12 septembrie, urmată de Moody’s și S&P în lunile următoare. O retrogradare ar face mai costisitoare finanțarea datoriei franceze.

Pe plan intern, tensiunile riscă să se reverse în stradă. Mișcarea de protest „Bloquons Tout” a anunțat perturbări la nivel național, iar sindicatele pregătesc greve pentru săptămâna viitoare.

Căderea guvernului Bayrou deschide o perioadă de incertitudine politică și economică în Franța, cu efecte care ar putea depăși granițele Hexagonului. Emmanuel Macron este nevoit să găsească rapid un nou prim-ministru și să mențină încrederea partenerilor europeni, în timp ce opoziția și străzile îi cer tot mai insistent alegeri anticipate. Franța se află, din nou, în centrul unei furtuni politice cu implicații majore pentru întreaga Uniune Europeană.