Conflict instituțional fără precedent: Curtea Constituțională acuză instanțele judecătorești de încălcarea ordinii constituționale. Miza: autoritatea supremă în validarea alegerilor prezidențiale din 2024.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă astăzi, începând cu ora 16:00, recursul declarat împotriva hotărârii Curții de Apel Ploiești care a suspendat și anulat executarea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, potrivit informațiilor publicate de G4Media.
Recursul a fost formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, de Curtea Constituțională a României (CCR), dar și de două persoane fizice care nu figurează ca părți în dosar, semnalând astfel complexitatea și amploarea juridică a cazului.
Contextul: o decizie contestată de CCR și susținută de instanțele de drept comun
Curtea de Apel Ploiești a admis joi o acțiune introdusă de o cetățeancă din Pucioasa, dispunând suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32/2024, actul prin care se anulau alegerile prezidențiale, și anularea efectivă a acestuia. În minuta hotărârii, instanța a constatat că decizia CCR a fost emisă cu încălcarea mai multor norme constituționale și legale, considerând că instituția a acționat din oficiu, fără drept, și a încălcat suveranitatea poporului român.
Poziția CCR: „Hotărârile noastre nu pot fi atacate în instanță”
Ca răspuns, Curtea Constituțională a emis un comunicat dur, în care acuză Curtea de Apel Ploiești că a dispus „fără temei constituțional și legal” asupra unei hotărâri „obligatorii” a instanței constituționale.
CCR reiterează că actele sale nu sunt administrative, ci jurisdicționale, și că nu pot fi atacate în contencios administrativ:
„Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu pot fi suspendate sau anulate, fiind general obligatorii și parte din ordinea constituțională”, precizează comunicatul instituției.
Totodată, CCR acuză încălcarea principiului separației puterilor în stat, spunând că o instanță de drept comun nu poate exercita control asupra competențelor exclusive ale Curții Constituționale.
„Independența judecătorului nu presupune nesocotirea Constituției”
Curtea folosește un limbaj extrem de ferm, avertizând că independența magistraților nu înseamnă libertatea de a ignora Constituția și că acțiunea Curții de Apel este „singulară și izolată” într-un peisaj juridic în care peste 200 de acțiuni similare au fost respinse de alte instanțe din țară.
„Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii”, se arată în declarația oficială a CCR.
Înalta Curte este chemată astăzi să decidă dacă instanțele de drept comun au sau nu competența de a suspenda și anula o hotărâre a Curții Constituționale. Este o miză colosală, care vizează nu doar validitatea alegerilor prezidențiale din 2024, ci și limitele puterii judecătorești și constituționale în statul român.
Indiferent de deznodământul de astăzi, speța va rămâne un punct de inflexiune în dreptul constituțional românesc, într-o perioadă marcată de tensiuni politice, juridice și instituționale majore. România traversează o criză în care se conturează nu doar cine va fi președintele țării, ci și cine are ultimul cuvânt în democrație.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
