Un nou studiu sugerează că sărutul „gură pe gură” este mult mai vechi decât specia noastră: acest gest ar fi apărut în urmă cu aproximativ 21,5 milioane de ani, la strămoșii marilor maimuțe – aceiași strămoși pe care îi împărtășim cu cimpanzeii, bonobii și, indirect, cu noi înșine. Mai mult, cercetarea arată că nici Neanderthalienii nu erau străini de sărut – iar oamenii moderni și Neanderthalienii probabil au împărtășit și ei astfel de momente intime.
Oamenii o fac, maimuțele o fac, chiar și urșii polari o fac. Dar, din punct de vedere evolutiv, sărutul este un comportament greu de explicat: nu are un rol evident în supraviețuire sau reproducere, cum are hrănirea sau lupta pentru teritoriu, și totuși apare în numeroase culturi umane și în multe specii de animale. Pentru a înțelege când ar fi putut apărea acest comportament, cercetătorii au încercat să-i urmărească „arborele genealogic” în regnul animal.
Cum definești științific un sărut?
Pentru a putea compara același tip de comportament la specii diferite, oamenii de știință au avut nevoie de o definiție foarte precisă – și deloc romantică – a sărutului. În studiul publicat în revista Evolution and Human Behaviour, sărutul este definit ca un contact oral-oral non-agresiv, direcționat, „cu o anumită mișcare a buzelor sau a părților bucale și fără transfer de hrană”. „Oamenii, cimpanzeii și bonobii se sărută”, explică autoarea principală a studiului, dr. Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea Oxford. De aici, echipa a concluzionat că „este probabil ca strămoșul lor comun cel mai recent să se fi sărutat”.
Când a apărut sărutul?

Pe baza comparațiilor dintre specii, dr. Brindle și colegii săi estimează că sărutul a apărut în urmă cu circa 21,5 milioane de ani, în linia marilor maimuțe. Comportamente care se încadrează în definiția lor au fost observate nu doar la primate, ci și la lupi, câini de preerie, urși polari – descriși ca fiind „foarte stângaci și cu multă limbă” – și chiar la albatrosi. Pentru a reconstrui originile sărutului uman, cercetătorii s-au concentrat pe primate și în special pe maimuțele mari, unde comportamentul este cel mai asemănător cu ceea ce vedem la oameni.
Neanderthalienii – și sărutul între specii
Studiul mai sugerează că Neanderthalienii – rudele noastre umane dispărute acum aproximativ 40.000 de ani – se sărutau și ei. Un alt studiu, bazat pe analiza ADN-ului neanderthalian, a arătat că oamenii moderni și Neanderthalienii împărtășeau același tip de microb oral, o bacterie prezentă în salivă. „Asta înseamnă că trebuie să fi făcut schimb de salivă timp de sute de mii de ani după ce cele două specii s-au separat”, explică dr. Brindle. Iar una dintre cele mai directe modalități de a schimba salivă este, desigur, sărutul.
De ce ne sărutăm, totuși?
Deși studiul punctează când a apărut sărutul, nu reușește să răspundă definitiv la întrebarea de ce a apărut.
Există câteva ipoteze:
că sărutul ar deriva din comportamente de îngrijire (grooming) la strămoșii noștri,
sau că ar reprezenta o modalitate intimă de a evalua sănătatea și compatibilitatea unui partener – prin miros, gust, microbi etc.
Dr. Brindle speră că acest demers va deschide calea unor noi cercetări care să clarifice rolul sărutului în evoluția noastră.
Un gest pe care îl împărtășim cu alte animale

„Este important să înțelegem că acesta este un comportament pe care îl împărtășim cu rudele noastre non-umane”, subliniază cercetătoarea. Departe de a fi doar un simbol romantic, sărutul pare să fie un comportament adânc înrădăcinat în istoria evolutivă a speciei noastre – un reflex vechi de milioane de ani, pe care îl împărțim cu maimuțele, cu unele mamifere sălbatice și chiar cu păsările. „Ar trebui să studiem acest comportament, nu să-l respingem ca fiind ceva ‘siropoș’ doar pentru că are conotații romantice la oameni”, mai spune dr. Brindle.

Privind toate acestea, concluzia e simplă și puțin stânjenitoare: data viitoare când ne sărutăm, nu mai putem spune că „e ceva spontan, de moment” – de fapt, doar continuăm o tradiție începută cu milioane de ani înainte de Netflix, mesajele cu inimioare sau Ziua Îndrăgostiților. Se pare că, indiferent dacă e vorba de oameni, maimuțe, urși polari sau, neanderthalieni cu chef de socializare, sărutul e una dintre cele mai vechi „invenții” ale naturii pentru apropiere și conexiune. Iar dacă evoluția nu l-a „scos din uz” în 21,5 milioane de ani, probabil că este ceva bun în asta!
Sursa: studiu publicat în revista Evolution and Human Behaviour și declarații ale dr. Matilda Brindle, Universitatea Oxford (material adaptat după un articol de presă în limba engleză).
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.













