Stresul timpuriu influențează epigenomul patern și poate afecta dezvoltarea cerebrală a generațiilor viitoare

Getting your Trinity Audio player ready...

Un nou studiu științific aduce dovezi privind impactul stresului din viața timpurie asupra epigenomului patern și posibilele efecte asupra dezvoltării sistemului nervos central al generației următoare. Cercetarea, bazată pe un design de tip caz-control (nested case-control study), a analizat modificările epigenetice în linia germinală masculină, oferind perspective asupra modului în care mediul și factorii de stres pot influența moștenirea genetică.

Diferențe epigenetice între niveluri ridicate și scăzute de stres
Echipa de cercetare a comparat probe prelevate de la bărbați cu niveluri ridicate de stres cronic (TADS ≥ 39) și cei cu niveluri scăzute (TADS ≤ 10). În cadrul studiului, au fost analizate modificările metilării ADN (DNAme) și expresia micilor ARN-uri necodante (small RNA-seq). Rezultatele au evidențiat:

• 3 regiuni genomice cu metilare diferențiată între cele două grupuri.
• 68 de mici ARN-uri derivate din tRNA și microARN-uri (miRNA), cu niveluri semnificativ diferite, inclusiv miRNA-ul hsa-mir-34c-5p, asociat dezvoltării creierului.

Implicații pentru dezvoltarea sistemului nervos
Studiul a identificat diferențe semnificative în metilarea regiunilor din apropierea genelor CRTC1 și GBX2, cunoscute pentru rolul lor în dezvoltarea cerebrală. Aceste descoperiri sugerează că stresul trăit în copilărie poate induce modificări epigenetice în celulele germinale masculine, cu un potențial impact asupra sănătății și dezvoltării cognitive a descendenților.

Concluzii și perspective
Aceste rezultate oferă noi dovezi privind legătura dintre stresul timpuriu și modularea epigenetică a liniei germinale părintești. Ele subliniază importanța unor intervenții timpurii pentru reducerea stresului și protejarea sănătății generațiilor viitoare. Cercetătorii propun continuarea studiilor pentru a explora în detaliu mecanismele epigenetice implicate și impactul asupra sănătății neurologice.

Acest studiu marchează un pas important în înțelegerea modului în care mediul influențează moștenirea genetică și dezvoltarea umană.