Odată cu venirea verii, rețelele sociale readuc în prim-plan așa-numitele „mandate estetice” – în 2025, sub eticheta „Summer glow up”. Prezentată ca o tendință de motivație și autoîngrijire, ea ascunde însă aceleași presiuni vechi: slăbire, epilare, întinerire și corectarea corpului, în special al femeilor.
Departe de a fi o noutate, fenomenul este o reinterpretare digitală a „operațiunii bikini”, acum amplificată prin hashtag-uri virale, provocări și algoritmi. În spatele imaginilor cu filtre calde și muzică liniștitoare se află idealuri corporale exclusiviste, perpetuate de sistemul patriarhal și de industrii care capitalizează pe nemulțumirea față de propriul corp.
Presiunea vizuală din mediul online
Un studiu al Institutului pentru Femei arată că 97% dintre tinere folosesc rețele sociale, unde predomină reprezentările femeilor slabe, albe, fără dizabilități și cu statut economic ridicat. Peste 60% din conținutul publicitar primit de acestea este legat de modă și frumusețe, iar 70% au văzut reclame la chirurgie estetică.
Rezultatul: 56,7% dintre tinere declară că simt presiunea de a semăna cu imaginile văzute online, ceea ce contribuie la insatisfacție corporală, anxietate, izolare socială și risc de tulburări alimentare. În Spania, se estimează că cel puțin 300.000 de tineri suferă de astfel de afecțiuni, 90% dintre cazuri fiind în rândul femeilor.
De la „heroin chic” la #SkinnyTok
Tendințele actuale au rădăcini în estetica „heroin chic” a anilor ’90 și în blogurile pro-anorexie din anii 2000. Diferența este viteza cu care mesajele se propagă astăzi și ambalajul lor „motivațional”. Exemple precum cel al influenceriței Liv Schmidt, sancționată de TikTok pentru promovarea dietelor extrem de restrictive, arată cât de rapid se poate ajunge la conținut dăunător mascat sub etichete populare precum #SummerGlowUp.
Fenomenul #SkinnyTok – glorificarea corpurilor extrem de slabe și promovarea dietelor periculoase – a determinat intervenția Comisiei Europene și a autorităților franceze, care au cerut blocarea globală a hashtag-ului. Cu toate acestea, conținuturi similare reapar constant sub alte denumiri.
Violența simbolică a „standardului perfect”
Un raport recent subliniază că presiunea estetică este o formă de violență simbolică, întreținută nu doar de media și rețele sociale, ci și de familie și mediul medical. 90% dintre femeile intervievate cu tulburări alimentare au primit comentarii negative despre corpul lor din partea familiei, iar 60% în consultații medicale.
Utilizarea Indicele de Masă Corporală ca indicator unic de sănătate – deși depășit – întărește stigmatizarea corpurilor „non-normative”, determinând multe femei să evite medicul și să adopte diete nesănătoase.
Soluțiile propuse
Cercetătoarea María Calado Otero subliniază că acceptarea diversității corporale este esențială pentru progresul egalității. 87,6% dintre participantele la studiul Institutului pentru Femei consideră necesară vizibilitatea corpurilor diverse în media, iar peste 90% cer ca succesul unei femei să nu mai fie legat de aspectul fizic.
Institutul recomandă campanii publice de conștientizare, schimbări în formarea medicilor și profesorilor, reglementarea conținutului online și o revizuire critică a standardelor promovate de industria audiovizuală.
„Când ne gândim la femeile din jurul nostru, vedem o diversitate reală de forme și corpuri. Această realitate trebuie să se reflecte și în reprezentarea lor pe ecrane și în spațiul public”, conchide Calado.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
